Acord provizoriu la nivelul UE privind Certificatul digital COVID-19

 

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns, joi, la un acord provizoriu asupra unui certificat digital UE privind COVID-19 pentru a facilita libera circulație în Europa în timpul pandemiei.

Potrivit acordului, certificatul va fi disponibil fie în format digital, fie pe suport de hârtie şi va facilita libera circulație în Europa în timpul pandemiei.

Certificatul digital UE privind COVID-19 va atesta că o persoană a fost vaccinată împotriva coronavirusului, că a avut recent un rezultat negativ la testul de depistare a infecției sau că s-a vindecat în urma infecției.

Regulamentul referitor la Certificatul digital UE privind COVID-19 va fi în vigoare timp de 12 luni. Certificatul nu va fi o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație și nu va fi considerat document de călătorie.

„Deși acordul la care s-a ajuns astăzi nu răspunde pe deplin cerințelor PE, acesta reprezintă cu siguranță o îmbunătățire majoră a statu-quo-ului actual pentru milioane de cetățeni ai UE. Certificatul digital UE privind COVID-19 va restabili libera circulație în interiorul UE, pe măsură ce statele membre încep să elimine restricțiile privind libera circulație în întreaga Europă. Acest acord este primul pas către readucerea spațiului Schengen pe drumul cel bun”, a spus Președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor, Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania).

Mai mult, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze „cel puțin 100 de milioane de euro”, pentru a sprijini la o scară cât mai largă „disponibilitatea unor teste la prețuri accesibile”, în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență pentru achiziționarea de teste pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2 în scopul emiterii de certificate digitale UE privind COVID-19.

De acest lucru ar trebui să beneficieze în special persoanele care traversează zilnic sau frecvent frontierele pentru a merge la locul de muncă sau la școală, pentru a vizita rude apropiate, pentru a solicita asistență medicală sau pentru a avea grijă de cei dragi.

Negociatorii au convenit că, dacă este necesar, ar trebui mobilizată o finanțare suplimentară peste suma de 100 de milioane de euro, sub rezerva aprobării de către autoritățile bugetare, se mai arată în comunicat, potrivit europarl.europa.eu.

Referitor la vaccinuri, statele membre trebuie să accepte certificatele de vaccinare eliberate în alte state membre pentru persoanele inoculate cu un vaccin autorizat pentru utilizare în UE de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) (în prezent Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Janssen).

În acest context, va fi la latitudinea statelor membre să decidă dacă acceptă, de asemenea, certificate de vaccinare emise de alte state membre în conformitate cu procedurile naționale de autorizare de urgență sau cele pentru vaccinurile enumerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru utilizare de urgență.

Referitor la protecţia datelor, certificatele vor fi verificate pentru a preveni frauda și falsificarea, așa cum va fi verificată și autenticitatea sigiliilor electronice incluse în document. Datele cu caracter personal obținute din certificate nu pot fi stocate în statele membre de destinație și nu va exista o bază de date centrală la nivelul UE.

Textul convenit va fi acum supus spre aprobare Comisiei pentru libertăți civile pe 26 mai 2021, apoi va fi supus spre aprobarea plenului Parlamentului European și a Consiliului. Dacă va fi confirmat de comisie, textul va fi prezentat spre adoptare în sesiunea plenară din 7-10 iunie 2021, se mai arată în comunicat.

Avertismentul lui Vladimir Putin

 

Președintele rus, Vladimir Putin a făcut o declarație în cadrul unei şedinţe a comitetului organizatoric rus "Pobeda", avertizând că Rusia va „sparge dinții” celor care vor încerca să muște din ceea ce are țara. 

Rusia se confruntă periodic cu tentative ale unora de "a înhăţa" ceva de la ea, însă ea "le va sparge dinţii" tuturor celor care intenţionează să facă aceasta, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul unei şedinţe a comitetului organizatoric rus "Pobeda", informează TASS.

Potrivit lui Putin, unii "se încumetă să afirme public că bogăţiile siberiene aparţin în mod injust unei singure ţări". "Este ciudat să auzi asemenea lucruri, însă ele se fac uneori auzite", a spus el.

"Toţi vor să ne muşte de ceva şi să înhaţe ceva de la noi. Însă, ei trebuie să ştie, cei care intenţionează să facă asta, că noi le vom sparge dinţii tuturor, astfel ca ei să nu mai poată muşca", a subliniat preşedintele Rusiei.

Vladimir Putin este convins că mulţi continuă să pună piedici Federaţiei Ruse, pentru că mulţi oponenţi pur şi simplu nu au nevoie şi se tem de o astfel de ţară. "Indiferent ce am face noi, indiferent cât de tare am dori să le satisfacem poftele celor care încearcă să ne pună piedici, oricum ei vor continua să facă aceasta, pentru că mulţi dintre oponenţii noştri nu au nevoie de o astfel de ţară precum Rusia", a declarat el.

Potrivit lui Putin, unii consideră Rusia prea mare chiar şi după ce ea şi-a pierdut "o bună parte din teritoriile istorice după destrămarea Uniunii Sovietice".

"Uniunea Sovietică nu este nimic altceva decât Rusia istorică, doar că ea se numea altfel şi conţinutul ideologic era, desigur, altul, însă din punct de vedere geopolitic aceasta este Rusia istorică", a afirmat preşedintele rus. "Chiar şi după ce o treime din potenţial a fost pierdut, oricum pentru unii Rusia este prea mare", a constatat Putin, dând în acest context un citat din ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei: "De imensitatea noastră se tem toţi".

Rusia, arsenal nuclear

Vladimir Putin a subliniat că Rusia are "cele mai moderne forţe nucleare de descurajare din lume" şi a amintit că Federaţia Rusă s-a dotat cu un nou tip de armă strategică: sistemul de rachete "Avangard" cu rază de acţiune intercontinentală şi care poate dezvolta o viteză hipersonică. El a mai menţionat "noile complexuri aviatice", "navele şi submarinele, cele mai moderne aparate fără pilot".

Cu toate acestea, Vladimir Putin a susţinut că Rusia nu îşi militarizează economia şi că procentul din PIB alocat pentru apărare se reduce în fiecare an.

20 Mai - Ziua internațională a albinelor

 

Ziua de 20 mai a fost decretată de ONU Ziua internațională a albinelor, o specie de insecte polenizatoare cu un risc crescut de dispariție.

Albinele, la fel ca și alte animale și insecte polinatoare, precum fluturii, păsările colibri și liliecii, sunt în pericol de a deveni animale cu risc crescut de dispariție, din cauza activităților antropologice. Polenizarea este o activitate esențială pentru menținerea ecosistemului nostru. Aproximativ 90% dintre plantele cu flori din lume depind aproape complet de polenizarea realizată de albine și celelalte insecte și animale, la un loc cu 75% dintre recoltele destinate alimentației și 35% din pământul cultivat din întreaga lume. Polinatoarele contribuie la siguranța lanțului alimentar și sunt un factor cheie în conservarea biodiversității. 

Pentru a atrage atenția asupra importanței polinatoarelor și a pericolelor pe care acestea le înfruntă în contribuția lor la sustenabilitatea mediului pe care îl știm, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a decretat ziua de 20 mai Sărbătoarea internațională a albinelor. Scopul principal este acela de a atrage atenția asupra măsurilor necesare pentru a proteja insectele și animalele polinatoare, esențiale în rezolvarea unor probleme în domeniul global al producției de alimente și în eliminarea foametei în țările în curs de dezvoltare. 

În 2021 este sărbătorită a patra zi a albinelor, chiar și în mijlocul unei pandemii. Din cauza impactului antropologic, rata de dispariție a speciilor actuale de albine este cu 100 și chiar 1.000 mai mare față de cum ar fi fost normal. Aproximativ 35% dintre poliantoarele nevertebrate, asemenea albinelor și fluturilor și 17% dintre polinatoarele vertebrate riscă să dispară la nivel global. Dacă acest trend se va menține, recoltele bogate în nutrienți, asemenea fructelor, nucilor și legumelor vor fi înlocuite de culturile discontinue precum orezul, porumbul și cartofii, rezultând într-o dieta dezechilibrată la nivel global. 

Albinele pot detecta COVID-19

Cercetătorii olandezi au instruit albine, care au un simţ al mirosului neobişnuit de ascuţit, să identifice probe infectate cu COVID-19, o descoperire despre care ei afirmă că ar putea reduce timpii de aşteptare pentru rezultatele testelor la doar câteva secunde, relatează Reuters.

Pentru a instrui albinele, oamenii de ştiinţă de la laboratorul de cercetare bio-veterinară al Universităţii Wageningen le-a oferit apă îndulcită drept recompensă după ce le-a expus la probe infectate cu COVID-19. Ele nu au primit nici o recompensă după ce au fost expuse la probe neinfectate.

Parlamentul European blochează ratificarea Acordului de investiţii UE-China, din cauza sancţiunilor

 

Parlamentul European a blocat, joi după-amiază, printr-o rezoluţie, procedurile de ratificare a Acordului de investiţii dintre Uniunea Europeană şi China, cerând anularea sancţiunilor impuse de Beijing împotriva unor oficiali şi entităţi din spaţiul UE, scrie Mediafax. 

Rezoluție aprobată cu 599 de voturi

Într-o rezoluţie aprobată cu 599 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 58 de abţineri, Parlamentul European "condamnă în cei mai duri termeni posibili sancţiunile lipsite de fundament şi arbitrare impuse recent de autorităţile chineze asupra unor persoane şi entităţi din Europa, inclusiv asupra a cinci membri ai Parlamentului European".

"Este vorba despre un atac asupra libertăţilor fundamentale", precizează Parlamentul UE, care îndeamnă China să anuleze aceste "măsuri restrictive total nejustificate".

"Rezoluţia subliniază că orice examinare de către Parlamentul European a Acordului Complet de Investiţii UE-China (CAI), agreat în principiu de UE şi China în decembrie 2020, precum şi orice discuţie asupra ratificării obligatorii de către eurodeputaţi au fost blocate în mod justificabil din cauza sancţiunilor chineze", subliniază Parlamentul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu, vizualizat de Mediafax.

Se cere Chinei să anuleze toate sancțiunile

Eurodeputaţii cer Chinei să anuleze toate sancţiunile, pentru a permite continuarea procedurilor de ratificare a tratatului. De asemenea, eurodeputaţii cer o "reechilibrare" a relaţiilor UE-China, prin măsuri legislative de contracarare a efectelor subvenţiilor străine, prin interzicerea importurilor de produse fabricate prin muncă forţată şi prin respingerea ameninţărilor cibernetice şi atacurilor hibride atribuite Chinei.

Administraţia de la Beijing a anunţat, în martie, sancţiuni împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană ca reacţie la măsuri adoptate de Consiliul UE din cauza abuzurilor comise în regiunea chineză Xinjiang. Administraţia Chinei a decis sancţionarea a zece oficiali şi a patru entităţi din Uniunea Europeană, conform Ministerului de Externe de la Beijing.

Uniunea Europeană şi China au ajuns, pe 30 decembrie 2020, la un acord de principiu pentru semnarea unui Tratat bilateral în domeniul investiţiilor.

Cabinetul de securitate israelian a aprobat încetarea focului cu Hamas în Gaza

 

Cabinetul de securitate israelian a aprobat încetarea focului cu Hamas în Gaza, relatează AFP, citat de Agerpres. Mişcările islamiste palestiniene Hamas şi Jihadul islamic confirmă acordul de încetare a focului în Gaza, relatează joi AFP.

Tensiunile dintre gruparea islamistă și statul Israel au început după ce mai multe familii palestiniene urmau să fie mutate din locuințele lor, dar și după ciocnirile dintre palestinieni și poliția israeliană, de la moscheea Al-Aqsa. Conflictul armat a izbucnit pe 10 mai. 

Hamas şi armata israeliană erau angajate de luni în tiruri cu rachete dinspre şi către enclava palestiniană. Armata israeliană a lovit circa 150 de ţinte în cursul nopţii de 15 spre 16 mai, potrivit informaţiilor publicate duminică de Jerusalem Post, relatează dpa.

Israelul şi Hamas, mişcarea islamistă la putere în Fâşia Gaza, au anunţat joi seară că au aprobat un acord de încetare a focului care vizează încetarea a peste zece zile de confruntări violente israeliano-palestiniene, relatează AFP.

Cabinetul (de securitate) a acceptat în unanimitate recomandarea tuturor responsabililor din domeniul securităţii (...) de a aproba iniţiativa egipteană de încetare a focului bilateral şi fără condiţii, se arată într-un comunicat al autorităţilor israeliene. În Fâşia Gaza, Hamas a confirmat intrarea în vigoare a acestui acord de încetare a focului vineri, la ora locală 02.00 (joi, 23:00 GMT).

Încetarea focului are la bază o propunere a Egiptului, care a promis că militanţii din Fâşia Gaza vor înceta să mai lanseze rachete dacă Israelul ar recurge la o încetarea focului.

Acordul de încetare a focului va intra în vigoare vineri la 02.00 (23.00 GMT joi). Mişcările islamiste palestiniene Hamas şi Jihadul islamic au confirmat acordul.

Forţele israeliene şi militanţii din Fâşia Gaza au început să lanseze rachete, după zile de tensiuni cu privire la restricţiile din Ierusalim, accesul la locurile sfinte şi evacuarea familiilor palestiniene din casele din oraş.

Liderii Hamas au fost decimați

Armata "a atacat domiciliul lui Yahya Sinwar şi al fratelui său, un militant terorist", a postat armata pe Twitter, unde a publicat şi o înregistrare cu o casă pulverizată într-un nor de praf. Martori din apropiere au confirmat pentru AFP că domiciliul lui Sinouar din Khan Younis, în sudul Fâşiei Gaza, a fost vizat de un tir aerian. În martie, el a fost reales în fruntea biroului politic al Hamas în Fâşia Gaza.

Încarcerat timp de peste 20 de ani de Israel şi eliberat în urma unui schimb de prizonieri, Yahya Sinwar a fost ales în această funcţie în februarie 2017.

Bilanț negru

Un număr de 232 de palestinieni, printre care combatanţi Hamas, şi 12 israelieni şi-au pierdut viaţa de la începutul actualului conflict din Fâşia Gaza şi sudul Israelului, pe 10 mai, perioadă în care mişcările palestiniene Hamas şi Jihadul Islamic au lansat peste 4.000 de rachete către teritoriul israelian, relatează Agerpres, citând AFP. Cinci palestinieni au decedat joi din cauza loviturilor aeriene israeliene în Fâşia Gaza, a anunţat Ministerul Sănătăţii din această enclavă aflată sub controlul Hamas.

Conform The Guardian, totul a început pe 10 mai, după ce conflictele dintre polițiști și palestinienii de la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim au rezultat în sute de răniți. Palestinienii s-au confruntat cu poliția israeliană pentru a treia noapte la rând. Atacurile cu rachetă au fost lansate la doar câteva minute după ce Hamas a lansat un ultimatum pentru Israel să-și retragă forțele de securitate din cartierele Sheikh Jarrah și din zona moscheii. Existau temeri că ar putea exista violențe mai mari în contextul unui marș naționalist evreu ce era planificat în oraș. 

Marșul anual al Steagului Zilei Ierusalimului înseamnă, de obicei, tineri sioniști plimbându-se prin zonele musulmane. Evenimentul marchează capturarea de către Israel a Ierusalimului de Est, găzduirea Orașului Vechi și a locurilor sale sfinte, în 1967.

Locuitorii Ierusalimului au raportat sirenele de alarmă pentru raidurile aeriene la scurt timp după ora locală 18, urmate de sunetul exploziilor. Situația a fost oglindită în orașul Așkelon. Ministerul Sănătății din Gaza a transmis că 20 de palestinieni, printre care și nouă copii, au murit în atacurile israeliene.

ION DICHISEANU și SARA MONTIEL sunt, din nou, ÎMPREUNĂ !

 

ION DICHISEANU și SARA MONTIEL sunt, din nou, ÎMPREUNĂ !

DOI ACTORI CARE NE-AU CUCERIT CU TALENTUL și cu FRUMUSEȚEA LOR nu numai FIZICĂ dar și SUFLETEASCĂ ...

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe amândoi !

BUNĂ DIMINEAȚA !

 

O ZI BUNĂ, ÎNCEPE ÎNTOTDEAUNA 

CU O GUSTARE BUNĂ !

Gheorghe Piperea: "pandemia a fost 'stinsă' de imunizarea naturală a populației şi nu de injectarea hei-rup-istă".

 

Avocatul Gheorghe Piperea a precizat astăzi, că a primit un document care atestă că din 50 de mii de persoane "imunizate" anti-COVID-19, peste 25 de mii s-au testat şi sunt pozitivi.

În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că starea de alertă nu mai este justificată, fiind clar conform documentului că, "pandemia a fost 'stinsă' de imunizarea naturală a populației şi nu de injectarea hei-rup-istă".

„Am primit de la un comentator documentul din poza anexată.

Peste 50 de mii de persoane “imunizate” s-au testat. Peste 25 de mii sunt pozitivi.

Este vorba de situația de până în 26 aprilie. La data de 28 aprilie, conform IHME, indicele efectiv R pentru România era de 0,78, adică nu mai era pandemie.

Este, sper, clar acum că imunizarea naturală a populației, și nu injectarea hei-rup-istă, a dus la stingerea pandemiei. Iar starea de alertă nu se mai justifică", a scris avocatul Gheorghe Piperea pe Facebook.

Guvernul fantasticului Cîțu ne vrea săraci !

 

Guvernul este acuzat de reprezentanții PSD că trimite „circulare” europarlamentarilor români, prin care li se recomandă să voteze împotriva intenţiei CE de instituire a unui salariu minim la nivelul UE. Deputatul PSD Marius Budăi citează o scrisoare a sindicaliștilor de la BNS adresată premierului Florin Cîțu, acuzând pe pagina sa de Facebook:

„Guvernul fantasticului Cîțu ne vrea săraci !

Este inadmisibil ca Guvernul României, în contradicție cu deciziile Parlamentului, să trimită circulare europarlamentarilor români, prin care li se recomandă să voteze împotriva intenției CE de instituire a unui salariu minim la nivelul UE !

Domnule Cîțu, vă rog să citiți următoarele articole din Constituția României !

ARTICOLUL 41

(2) Salariaţii au dreptul la MĂSURI DE PROTECȚIE SOCIALĂ. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, INSTITUIREA UNUI SALARIU MINIM brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

ARTICOLUL 47

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor UN NIVEL DE TRAI DECENT”.

Iată scrisoarea sindicaliștilor de la BNS

SCRISOARE DESCHISĂ adresată Domnului Prim Ministru FLORIN CÎȚU

Maia Morgenstern, luată la rost de oameni în metrou, după ce a tușit

 

Maia Morgenstern, luată la rost de oameni în metrou, după ce a tușit. Celebra actriță a povestit toată întâmplarea pe pagina sa de Facebook.

„Încerc să mă las de fumat. Mă rog, Încerc. Fac și eu acolo niște efortulețe, cât de cât. Și nici nu-i așa de greu. Am și rezultate, oho: până acum m-am lăsat de nu știu câte ori. Da.

Da’ acuma, gata! Mă las. E complicat și sâcâitor. Și penibil uneori, chiar neplăcut: disconfort, nervozitate, transpirații reci, neputință, renunțare, sentimente de vinovăție, insomnie, tremurături…

Și tuse. Tusea aia neplăcută, nesfârșită, dizgrațioasă. Tusea în vremurile acestea e ca un stigmat. Este un stigmat, o pecete, o condamnare: oamenii se uită urât la tine, se îndepărtează, se feresc de tine. Și e firesc. Pentru mine e firesc. Suntem oameni, suntem vulnerabili, suntem înspăimântați. Ne e frică: pentru noi și pentru ceilalți. Suntem bântuiți de sentimente contradictorii. Așa e, așa sunt și eu, nici mai bună, nici mai rea. Deși…în fine.

Mă lupt și eu cu starea de confuzie, de dezorientare, de neîncredere. Depresie? Să nu folosim cuvinte mari, să nu abuzam. Și vreau să mă las de fumat.

Și vreau să evit derapajele.

Vreau sa evit derapajele. Și aglomerațiile. Evit aglomerațiile.

Astăzi am plecat devreme de acasă. Am lăsat să treacă vreo două, că erau cam aglomerate. Metrouri. Despre Metrou vorbesc, eu circul preponderent cu Metroul. Cu mijloace de transport în comun, basicali(sic), că am timp să citesc, să scriu, să privesc.

În fine, am apucat să mă urc într-un al treilea tren sosit, Metrou. Și, fatalitate, m-a apucat tusea, costurile colaterale ale voinței mele de a mă lăsa. Efectele nedorite ale anilor tabacici, rezistență nedorită a organismului meu obișnuit cu țigările.

Tușeam, o tuse nesfârșită, penibilă, de nestăpânit.

Geaba mască, geaba distanțare, geaba încercam să mă izolez în zona burdufului. Oamenii au reacționat: m-au certat. Ce cauți printre oameni dacă tușești? Stai în casă, nu mai ieși…etc.

Nu m-am supărat. Nu m-am apucat să explic. Nu mă (mai) justific.

Am coborât și mi-am continuat drumul pe jos.

E vreme frumoasă.

Bine, sunt obișnuită, pe mine mereu mă ceartă lumea pentru ceva: ba că sunt, ba ca nu sunt.

Și dacă sunt, de ce sunt?!? Și dacă nu sunt, de ce nu sunt?!?

Sunt bine, mulțumesc !”, a explicat artista.

Astăzi, actorul Ion Dichiseanu a încetat din viaţă

 

Ion Dichiseanu s-a născut la Adjud, pe 20 octombrie 1933, şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru din Bucureşti, în 1959. Fiind student la Politehnică a fost îndrumat spre actorie de nepoata lui George Vraca. După absolvire, a plecat cu toată promoţia la Teatrul din Botoşani. Este cunoscut datorită activităţii sale artistice în cadrul Teatrului Nottara din Bucureşti, precum şi pentru numeroasele roluri care l-au consacrat în cinematografie, teatru TV şi teatru radiofonic.

A primit premiul ACIN pentru rolul din filmul "Clipa" (1979) şi a fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, (2002), "pentru prestigioasa carieră artistică şi talentul deosebit prin care au dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc". În 1995 a publicat volumul de versuri "Frumoasa spaniolă, frumoasa suedeză", la editura Arc. De asemenea, Ion Dichiseanu a fost ales cetăţean de onoare al Adjudului.

ALERTĂ hidrologică severă în România

 

E pericol major de viituri în România. Hidrologii au trimis o nouă avertizare cod galben şi cod portocaliu de inundaţii, care vizează 24 de bazine hidrografice .

Notificarea este valabilă până sâmbătă la prânz. Codul roşu de pe Crişul Negru se transformă în portocaliu şi se prelungeşte încă 24 ore.

Potrivit hidrologilor, avertizarea vizează bazinele hidrografice Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Desnăţui, Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut – afluenţi curs inferior şi râurile din Dobrogea.

În intervalul 20.05.2021 ora 12:00 – 22.05.2021 ora 12:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud), Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mic (judeţele: Bihor şi Cluj), Crasna (judeţele: Sălaj şi Satu Mare), Barcău (judeţele: Sălaj şi Bihor), Crişul Repede (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Mureş – bazin superior amonte S.H. Glodeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Glodeni (judeţele: Harghita, Mureş, Bistriţa Năsăud, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad), Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin amonte Ac. Cadar Duboz (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin), Desnăţui – bazin superior (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Jiu – bazin amonte S.H. Răcari (judeţele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Dolj), Olt – bazin superior amonte S.H. Hoghiz şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Hoghiz (judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Argeş, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt), Vedea – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Argeş, Olt şi Teleorman), Argeş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Teleorman, Ilfov şi Călăraşi), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Prahova, Dâmboviţa, Ilfov şi Ialomiţa), Buzău – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova), Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Buzău şi Vrancea), Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea), Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele Harghita, Covasna, Neamţ, Bacău şi Vrancea), Siret – afluenţii mici aferenţi sectorului aval Ac. Călimăneşti (judeţele: Vrancea şi Galaţi), Bârlad – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Berheci (judeţul Galaţi), Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi) şi râurile din Dobrogea (judetele: Tulcea şi Constanţa).

COD PORTOCALIU

În intervalul 20.05.2021 ora 12:00 – 21.05.2021 ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad), Crişul Alb (judeţele: Hunedoara şi Arad), Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Alba), Mureş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval confluenţă Niraj – amonte confluenţă Târnave (judeţele: Mureş, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Alba), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Hunedoara şi Arad), Timiş – bazin amonte S.H. Sadova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadova – amonte S.H. Lugoj (judeţele: Caraş Severin şi Timiş), Jiu – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H Sadu – amonte S.H. Rovinari, Gilort – bazin superior (judeţul Gorj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sf. Gheorghe – amonte Ac. Ioneşti, Olteţ – bazin superior (judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Argeş, Gorj şi Vâlcea), Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţul Argeş), Ialomiţa – bazin superior (judeţul Dâmboviţa), Prahova – bazin superior, Teleajen – bazin superior (judeţul Prahova), Buzău – bazin amonte Ac. Siriu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău).

”Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe unele râuri mici din judeţele: Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş. Se menţionează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluienţii de grad inferior ai râurilor”, au mai transmis hidrologii.

Franța va mai fi oare Franța ?

 

Informațiile Institutului Național de Statistică și Studii Economice din Franța încing campania pentru alegerile prezidențiale din 2022.  Partidele de dreapta, de stânga sau de centru vorbesc despre același lucru – schimbarea demografică radicală a Franței. Modul în care o fac diferă: stânga franceză vorbește despre o inevitabilă, dacă nu chiar binevenită, ”creolizare”, dreapta împrumută viziunea teoriei ”marii înlocuiri” a populației, iar centrul politic le spune francezilor că nu sunt decât două soluții – creșterea natalității sau deschiderea porților pentru imigranți.

Într-un interviu de pe 16 mai, Marion Marechal Le Pen, nepoata liderei Adunării Naționale (fostul Front Național) și fostă deputată din partea FN, a spus că, în 2050, francezii indigeni ar putea fi minoritari în țara lor. ”Uitându-ne pe datele oficiale ale Institutului Național de Statistică, dacă vom continua în același fel, francezii indigeni vor fi minoritari pe teritoriul Franței în jurul anului 2050”. ”Dacă poporul istoric devine minoritar, Franța va mai fi oare Franța?”, se întreabă Marion Marechal. ”Franța va mai fi Franța, dacă mâine vom deveni o republică islamică? Nu sunt deloc convinsă”. Marion Marechal crede în asimilarea străinilor, însă ”asta nu se poate face dacă culturile străine devin majoritare” în Franța, spune ea.

Abordarea lui Marion Marechal este un tabu în politica franceză. A vorbi despre asimilare și mai ales despre ”marea înlocuire” (o teorie lansată de francezul Renaud Camus) contravine corectitudinii politice. Însă a vorbi despre ”creolizare” este cât de poate de benign, câtă vreme această abordare, inițiată de scriitorul de stânga Edouard Glissant, arată că metisarea populației nu este un plan, este o realitate și este ceva inevitabil. O împlinire a ceea ce spunea federalistul European Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi: ”Rasa viitorului este euro-asiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni și va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate a personalităților”.

Iată cum a interpretat liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Lunc Melenchon, aceleași informații ale Institutului Național de Statistică, la un miting electoral care a avut loc tot pe 16 mai. ”În 2050, jumătate din populația Franței va fi metisă. Suntem un popor care se creolizează chiar în acest moment. Acest fenomen est rezultatul faptului că dragostea nu se uită în actele de identitate, pentru a stabili către cine să se orienteze”, a spus Melenchon. În urmă cu un an, Melenchon a spus că ”creolizarea nu este un proiect și nici un program: este un fapt care se constată, se produce”. Este o viziune împrumutată de la amintitul Edouard Glissant, care spunea despre „creolizare” că este ”un proces socio-etnic care duce la apariția unei terțe identități, una care nu triumfă asupra celor de dinainte, ci li se adaugă”. Glissant mai scria că rezultatul acestui proiect este ”total imprevizibil”. El contrapunea ”creolizarea” asimilării, considerată un concept de extremă dreapta.

Francois Bayrou, multă vreme figura principală a centrului politic din Franța, acum asociat regimului Macron, numit în fruntea Înaltului Comisariat pentru Planificare (instituție apărută în 2020), comentează și el informațiile Instituitului Național de Statistică și pune că este nevoie de ”un pact național pentru demografie”, prin care statul să poată soluționa criza demografica și criza sistemului de pensii.

Asta, spune Bayrou, înseamnă că ”fie avem mai mulți copii, fie primim mai multe persoane din alte țări”. ”Franța va trebui să utilizeze două pârghii în proporții rezonabile, care să garanteze menținerea coeziunii naționale”, a spus Bayrou. El consideră că aportul migrator ”nu este o soluție”, din cauza „impactului asupra demografiei și din cauza dificultăților sociale și culturale”. ”Imigrația poate ajuta la ameliorarea raportului persoane active/pensionari și a capacității de finanțare a sistemelor noastre sociale”, a spus totuși Bayrou.

”Ne mai trebuie 40-50.000 de nașteri pe an pentru a asigura reînnoirea generațiilor”. El a atras atenția că indicele fertilității scade, de la 2,02 copii pentru o femeie în 2010, la 1,83 în 2019. Apoi, criza pandemiei a generat un ”climat pesimist”, care reduce dorința de a avea un copil.

Imigrația este o soluție de urgență, „trebuie să acceptăm ideea că are un rol”. În caz contrar, trebuie ca părinții ”să aibă mijloacele pentru a avea numărul de copii pe care și-l doresc”, ceea ce înseamnă că trebuie majorate ajutoarele pentru copii și că este nevoie de o politică adaptată pentru locuințe.

Nulitatea de Dan Barna a considerat că un atac la Viorica Dăncilă ar scoate partidul său și figura lui de bufniță în văzul lumii

 

Nulitatea de Dan Barna (la un pas de a fi penal, dar departe de a se lumina cu adevărat!) a găsit că un atac la Viorica Dăncilă ar scoate partidul său și figura lui de bufniță în văzul lumii. Și a ieșit la rampă să-i ceară lui Mugur Isărescu revocarea Vioricăi Dăncilă din funcția de banal consilier la BNR.

Gestul face parte din paleta reacțiilor de bandă de cartier, pompată de strategii din intelligence-ul bietelor noastre servicii secrete. O ceată de mediocri înfometați de putere, un soi de bandă de cartier scăpată în politică, a sărit și la gîtul altor parlamentari și politicieni români. Afară nu latră de nici un fel. Se rezumă numai la gudurat. Copiile xerox ale lui Mălin Bot și Ceaușescu fac agenda televiziunilor românești cu atacurile lor imunde.

Viorica Dăncilă este o țintă mai veche. Cu o echipă incapabilă să-i propună o strategie de reacție, cu un partid care a trădat-o și n-a mișcat un deget să o apere, ea a fost transformată în modelul românesc de nepricepere și stupiditate. Emoțiile sale la microfon, bîlbele, improvizațiile lingvistice au fost reluate și persiflate pînă cînd au devenit loc comun. Și copiii mici, din clasele primare, au preluat numele Vioricăi Dăncilă ca un simbol al bîlbelor și greșelilor gramaticale. Unii au avut curajul și indecența să folosească prostia drept marcă. Și, culmea, asta a fost eticheta cu care au operat mai toți. De la miniștri la șefi de partide și pînă la tractoristul cu două clase, umflat cu două peturi de 2 litri de bere.

Din punctul de vedere al demolării unui om politic, putem considera campania dusă de PNL, USR-PLUS și presa păpușată de servicii drept cel mai mare succes în materie de comunicare negativă. Viorica Dăncilă a fost conturată ca o caricatură publică, deși Dacian Cioloș și Raluca Turcan, dincolo de fandoselile lor intelectuale, nu au datele unei pregătiri superioare. Aș zice, dimpotrivă! Lui Klaus Iohannis, această caricatură i-a servit de minune. A ocupat locul caricaturii care ar fi putut fi dînsul. După cum banditismul și hoțiile lui Liviu Dragnea (unele adevărate, altele închipuite) au ocupat locul banditismelor și abuzurilor, afacerilor și găinăriilor comise de toată ceata din preajma lui Traian Băsescu.

Să revenim la cazul Dăncilă. Exagerarea este grosolană și de neînghițit. Conducerea sereistă a PSD-ului nu o apără. Iar presa subordonată binomului jubilează. Culmea, în loc să-i fie recunoscători, toți, în orchestră, continuă să o terfelească. În fapt, ar putea să o aduleze. Viorica Dăncilă a făcut și lucruri bune și greșeli catastrofale. Candidatura ei la prezidențiale poate fi socotită o catastrofă benefică pentru cei care o înjură astăzi. Pentru această enormă greșeală ar putea să-i sărute mîna și cîte un picior. L-a ajutat pe chinuitul autor de propoziții și declarații publice Klaus Iohannis să câștige distanțat bătălia pentru Cotroceni. Fără confruntări, fără merite, fără proiecte, cu cel mult trei propoziții, cu „primul pas” (care s-a dovedit a fi unul înapoi!), cu ”România normală” (anormalizată violent în resentimente!), cu zero proiecte. Nici acum nu știu dacă Viorica Dăncilă n-a fost păcălită. Sau înșelată. Sau dacă nu cumva ambițiile sale feminine au împins-o în greșeala vieții sale. Probabil că echipa de consilieri care a anturat-o a fost fie o adunătură de ticăloși și de lepre, fie o ceată de amatori.

Nu vreau să inventariez greșelile de limbă și bîlbele de exprimare ale Vioricăi Dăncilă. Au fost cu nemiluita. Și din cauza emotivității sale exagerate, ele au arătat și mai strident. Te făceau să-i plîngi de milă. Dar nu pentru acestea poate fi îngropat un om. Dacă ne luăm după acestea, și Dan Barna și Cîțu și Bulai și Ludovic Orban și Costel Alexe și mulți alții ar trebui întorși în clasele mici. Plus la un supliment de program de curs care să completeze lipsurile din cei 7 ani de acasă. La urma urmelor, Viorica Dăncilă a fost un om decent în prestația publică. Nu știu cum o fi în particular sau în grupul său de prieteni și apropiați. N-o cunosc și nu m-am apropiat de dînsa.

Greșelile Vioricăi Dăncilă țin de ambițiile sale politice. Dar de călcat în picioare nu cred că merită. A greșit enorm că a candidat, că a stricat alianța cu ALDE, că s-a dat pe mîna unor șarlatani pe post de consilieri, că a vorbit mai mult decît trebuia, avînd probleme enorme cu vorbitul, că nu i-a denunțat public pe unii din partidul său. Dar prestația în fața Parlamentulu European rămîne un gest de mare demnitate a unui politician român. Poate unic. Felul în care a condus guvernul la președinția României la Consiliul Europei rămîne un succes. Și noutățile în agricultură, în favoarea fermierilor și a produselor românești, și segmentul de centură de la Brașov pînă la Rîșnov și multe altele, tot la capitolul prestațiior pozitive intră.

Și, atunci, de ce toată această campanie grosieră? Să facă foamea, să meargă la sonde, să stea acasă și țara să fie condusă de înțelepții Iohannis, Costel Alexa, Cîțu și Orban, de lepre ca Rareș Bogdan, de Coldea și Maior?

Ce să caute Viorica Dăncilă la BNR? Banca Națională a României este o biserică în care nu intră decît bandiți în papuci de mătase și culți în cap ca Eugen Nicolăescu, Bogdan Olteanu, Lucian Isar, Măriuca Vasile (Dumnezeu s-o odihnească în pace!) și mulți alții. „Nenea” Adrian Vasilescu a făcut Academia Română de la ziarul Scînteia și poate lua și pensie umflată și mega-sume de colaborator extern al guvernatorului. Nevasta lui Patapievici putea fi goangă la BNR și intelectualii patriei se regăseau în strălucirea inexistentă a cucoanei. Un europarlamentar, fost șef de comisie, fost premier al României, fost candidat (este drept, șters) la președinție, nu. Ea n-a fost atît de stupidă să-i propună lui Emeric Jenei să-i acorde un autograf, cum a făcut Dan Barna, acest doi metri cu trei neuroni în vîrf.

Caricaturi ca Rareș Bogdan, Dan Barna, Raluca Turcanu, Florin Cîțu, Cătălin Drulă și Claudiu Năsui fac tărăboi și impun subiecte după mintea lor de rățoi.

Cu așa „valori”, rîpa continuă în prăpastie!

Cornel Nistorescu

„La Comisia Europeană, ministrul Agriculturii s-a dus cu planurile de irigaţii de pe vremea lui Ceauşescu”

 

Marcel Ciolacu spune că, după ce au repetat în nenumărate rânduri că vor să transparentizeze administraţia, actualii guvernanţi au secretizat toate datele din timpul pandemiei şi refuză să voteze constituirea unei comisii parlamentare de anchetă menită să facă lumină în acest caz.

„Acuma, eu nu vreau să fiu răutăcios. Avem informaţii şi noi din cadrul Comisiei Europene, e şi normal. Am şi cerut în urma faptului că, dacă nu avem acces la informaţii de la transparenţii de acum un an de zile, doi ani – ştiţi că se băteau cu pumnii în piept că-s transparenţi, că vor aflarea adevărului, între timp nu mai votează nici comisii în Parlament să aflăm adevărul, au manipulat toate raportările din timpul pandemiei – am aflat cum s-a dus domnul Oroş la Comisie.

Domnul ministru al Agriculturii s-a dus cu planurile cu irigaţiile de pe timpul lui Ceauşescu. Oamenii ăia s-au uitat : dom-le, nu eşti om serios, s-a dezvoltat tehnologia în 30 de ani, adică nu mai e cu irigaţiile, cu canalul. Între timp, e altă tehnologie. Am solicitat patru miliarde de euro pentru irigaţii, având anul trecut un an de secetă când nu s-au dat despăgubirile şi având totuşi efectul anului trecut care este evident că trebuie un program naţional de irigaţii moderne, nu ca pe timpul lui Ceauşescu te duci…”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri, în emisiunea Punctul Culminant, de la România Tv.

Liderul PSD a adăugat că „în acest moment în PNRR nu este prins niciun metru de irigaţii”, el adăugând că nu îl „încântă” faptul că ministrul Agriculturii a mers „nepregătit” la discuţiile cu Comisia Europeană.

Presa străină : „Dracula nu mai mușcă, înțeapă !”

 

Centru de vaccinare la Castelul Bran. Presa străină este încântată de ideea autorităţilor din România de a organiza un centru de vaccinare la Castelul Bran.

„Coada se întinde pe câteva sute de metri. Mii de persoane își așteaptă rândul pentru a urca pe dealul unde se află castelul lui Dracula din Transilvania, în inima României. Dar nu au venit în Carpați pentru a-l întâlni pe vampirul cel mai cunoscut din lume. Scopul lor nu este de a-și da sângele, ci de a se înțepa în braț cu vaccinul Pfizer, care le este oferit fără o programare prealabilă. Inițiată la mijlocul lunii mai și prevăzută să dureze o săptămână, operațiunea ‘Pfizer la Dracula’ este un succes”, relatează corespondentul Le Point în România. În plus, vaccinații beneficiază de intrare gratuită la castel și au parte și de o diplomă cu un text demn de un curs de marketing: „Un vaccin de neuitat, o înțepătură fără programare și gata, castelul vă așteaptă pentru următorii 100 de ani”, precizează jurnaliştii francezi, potrivit Digi 24.

Revista „Le Point” notează că autoritățile române și-au accelerat campania prin care speră să vaccineze populația în proporție cât mai mare, organizând maratoane ale vaccinării în biblioteci, muzee și alte spații publice frecventate.

Și Euronews a scris despre vaccinarea de la Castelul Bran cu un titlu amuzant: „România își înfige dinții în programul de vaccinare la Castelul lui Dracula”.

Time a titrat: „Vizitatori ademeniți cu vaccin gratis la Castelul lui Dracula din Transilvania”.

Pornind de la exemplul din România, postul belgian RTBF trece în revistă metode inedite prin care diverse țări încearcă să-și facă populația să se vaccineze.

CNN, BBC, The New York Times, NBC News au relatat, la rândul lor, despre vaccinarea de la Castelul Bran.