11.02.2020

Maia Sandu l-a depăşit pe Igor Dodon, în primul tur

 


După numărarea a 99,8% din voturile exprimate, Maia Sandu a obținut la alegerile prezidențiale din Republica Moldova 36,1% din voturi (486.140), iar Igor Dodon 32,66% din voturi (439.797).

Potrivit rezultatelor preliminare, prezența la vot a fost de 42,76%, fiind depășit pragul de validare de o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.

Un al doilea tur de scrutin va fi organizat pe 15 noiembrie 2020, deoarece niciunul dintre cei opt candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate. În turul doi vor concura primii doi clasați după primul tur – Maia Sandu și Igor Dodon.

UPDATE

Maia Sandu, liderul formaţiunii proeuropene Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), şi preşedintele în funcţie al Republicii Moldova, Igor Dodon, un politician prorus, sunt aproape la egalitate în primul tur al scrutinului prezidenţial.

Conform rezultatelor anunţate de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău după centralizarea a 98,32% din procesele verbale ale primului tur al scrutinului prezidenţial, Maia Sandu a obţinut 34,65% din voturi, iar Igor Dodon 33,89%, informează site-ul Unimedia.info şi publicaţia Jurnal de Chişinău.

Pe locul al treilea este Renato Usatîi, cu 16,90%.

Violeta Ivanov a obţinut 6,71%, Andrei Năstase 3,24%, Octavian Țîcu 2,01%, Tudor Deliu 1,41% şi Dorin Chirtoacă 1,18%.

UPDATE Preşedintele în funcţie al Republicii Moldova, Igor Dodon, un politician prorus, se clasează pe locul întâi în primul tur al scrutinului prezidenţial, cu 40,9% din voturi, fiind urmat de Maia Sandu, liderul formaţiunii proeuropene Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), arată un sondaj de opinie.

Potrivit sondajului, efectuat de Comunitatea WatchDog.md și de Institutul de Politici Publice, Igor Dodon a obţinut 40,9% din voturi, iar Maia Sandu 34,6%.

Renato Usatâi este creditat cu 11,5%, Violeta Ivanov, cu 6,3%, iar Andrei Năstase, cu 2,9%, potrivit site-ului Unimedia.info. Octavian Ţîcu ar fi obţinut 1,7%, Dorin Chirtoacă, 1,3%, şi Tudor Deliu, 0,9%.

Prezenţa la urne a fost de 42,7%, conform Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău.

Potrivit legii, dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine mai mult de 50 la sută din voturi se organizează al doilea tur.

Trei milioane de alegători erau aşteptaţi la urne la alegerile prezidenţiale de la Chişinău, iar la ora 17 prezenţa era de 942.000 de persoane, respectiv 33,38 la sută dintre cei înscrişi pe listele electorale.

Pe buletine apar opt candidaţi în următoarea ordine: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Ţîcu Octavian, Chirtoacă Dorin.

Similar cu alegerile precedente, lupta pare să se ducă între candidaţii pro-europeni şi cei pro-ruşi.

Alegătorii pro-europeni vor avea de ales între Maia Sandu, Tudor Deliu şi Andrei Năstase, iar alegătorii pro-ruşi – între Igor Dodon, Renato Usatîi şi Violeta Ivanov.

Preşedintele ales va fi al 6-lea în cei 29 de ani de ani de independenţă ai Republicii Moldova şi al patrulea ales prin vot direct.

Au fost cozi în Diapora. La Consulatul Republicii Moldova din Iaşi, s-a stat peste o oră la rând.

sursa:https://www.cotidianul.ro/video-moldovenii-din-diaspora-au-votat-masiv-la-prezidentiale/

11.01.2020

„Definiția adevăratului sălbatec este aceasta: că râde atunci când te rănește; și urlă și se tăvălește atunci când îl rănești tu.”

 


Scriitorul Cătălin Sturza a reacționat, pe Facebook, după ultimele atacuri ale lui Cristian Tudor Popescu la adresa Bisericii Ortodoxe, a Patriarhului Daniel și credincioșilor:

"„Definiția adevăratului sălbatec este aceasta: că râde atunci când te rănește; și urlă și se tăvălește atunci când îl rănești tu.”

Săptămâna trecută Cristian Tudor Popescu a scris unul din articolele care vor intra în istoria universală a infamiei Internetului (și nu numai), numindu-i „vite” pe toți creștinii ortodocși din România, „șarlatan” pe Patriarhul Daniel și etichetând moaștele sfinților drept „hoituri”. A urmat o reacție fermă din partea dlui Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, care a catalogat această ieșire (și altele asemănătoare) drept „zvârcolirea unor inși desfigurați de grimase de ură incontrolabile care nu au nici cea mai vagă idee despre istoria reală, frecvent însângerată a României creștine, a creștinismului și a Bisericii Ortodoxe.” Dl Bănescu a mai observat că CTP este același jurnalist care în 1990 îi demoniza și „răstignea public” pe protestatarii „reali și curați” din Piața Universității, unde „comunismul travestit în democrație era denunțat lucid”.

A urmat ceea ce era absolut previzibil. O parte a presei l-a acuzat (culmea) pe Vasile Bănescu de agresiune, reclamând un „răspuns dur, plin de jigniri” din partea purtătorului de cuvânt al Patriarhiei. Și a scos la înaintare clișeele de rigoare, cu care ne-am obișnuti în ultimii ani; că BOR ar face, prin asta, politică, implicându-se în campania electorală (?) și că prin poziția fermă „nu ține pasul cu nevoile reale ale societății” și că „divizează societatea”.

De când o fi enunțarea unor fapte sinonimă cu jignirea? Majoritatea lucrurilor enunțate de dl Bănescu sunt fapte: de la grimase (la propriu și la figurat; dacă nu mă credeți, priviți poza alăturată), la textul venal și plin de ură, la articolele și spusele CTP-ului din 1990 cu privire la protestatarii din Piața Universității. Nu este relevant să știm sau să ne amintim cine sunt jurnaliștii și formatorii de opinie, mai ales când aceștia comit atacuri demne de propaganda veninoasă a anilor 1950? De ce ar fi această reacție „implicare în campania electorală” – sau ce ar trebui să facă BOR (sau oricare altă biserică sau cult) pentru a nu „influența politica”? Să se închidă într-o rezervație, unde să se ocupe doar de gesturi caritabile și să discute despre câți îngeri pot sta în echilibru pe vârful unui ac? Și dacă reacția dlui Bănescu „divizează societatea”, oare opinia unui jurnalist foarte vizibil, cel mai cunoscut jurnalist român, după unele sondaje, care jignește incalificabil categorii largi de oameni nu divizează societatea?

Ce clișee răsuflate și ce pretexte obosite pentru a te tăvăli pe jos și a te victimiza penibil. Exact așa cum descria Chesterton: „râde atunci când te rănește; și urlă și se tăvălește atunci când îl rănești tu.”

Încă ceva despre smerenia creștină și ideea că în toate situațiile creștinul ar trebui să întoarcă „celălalt obraz”. Să întorci celălalt obraz nu înseamnă să fii, la nesfârșit, sacul de box și ținta bullyingului tuturor inșilor „mici și veninoși” (sic!) din spațiul public. Să întorci celălalt obraz înseamnă exact asta: să întorci obrazul și să îți privești în ochi adversarul, după ce ai fost pălmuit. Să îl faci să devină conștient de prezența ta. Să îl privești cu demnitate, în față. Creștinii or fi oi în turma Domnului (nu vite!), dar nicăieri nu le cere Hristos să fie oi proaste – cum bine sublinia și părintele Nicolae Steinhardt. Hristos le cere ucenicilor săi să fie „blânzi ca porumbeii” și „înțelepți ca șerpii”; să fie fermi și demni. Pentru creștini demnitatea este o condiție esențială. Creștinul este, dacă vreți, gentlemanul prin definiție.

Cardinalul britanic John Henry Newman descria astfel reacția gentlemanului creștin în disputele publice: „trebuie să fie pe cât de simplă, pe atât de puternică; pe cât de scurtă, pe atât de decisivă.” Nicăieri nu e vorba de a întoarce pur și simplu celălalt obraz. Nu întâmplător îl citez pe cardinalul John Henry Newman. Nu doar pentru că e primul britanic ridicat de la înălțimea altarelor catolice după cei 40 de martiri executați în secolul XVI, în timpul Reformei lui Henric al VIII-lea; ci și pentru că a fost canonizat anul trecut (în 2019) de Papa Francisc, în prezența Prințului Charles. Pune oare cineva la îndoială această definiție a gentelmanului creștin, dată de cardinalul John Henry Newman?", a scris Cătălin Sturza, pe facebook.

sursa:https://www.stiripesurse.ro/reactie-dura-dupa-atacurile-suburbane-ale-lui-ctp-articolele-vor-intra-in-istoria-universala-a-infamiei-internetului_1523194.html


Turcia pune din nou GAZ pe foc în NATO și UE !

 


Ankara trece peste tragedia și probleme cauzate de cutremurul puternic care a produs zeci de morți în Turcia și Grecia – și reia o acțiune care creează tensiuni internaționale

În pofida cutremurului dezastruos care a lovit Turcia și cu toate că s-a discutat despre sancțiuni după activitatea legată de resursele din Marea Mediterană, Ankara a făcut un nou anunț azi care pune proleme în UE, dar și între statele NATO.

Astăzi, Turcia a anunțat prelungirea misiunii navei de explorare gazieră în estul Mării Mediterane, în zona pe care o disputată cu Grecia.


Grecia, partener în NATO cu Turcia, a protestat vehement  și a denunţat în repetate rânduri  ”activitatea ilegală” a Ankarei în această zonă.


Pe de altă parte, Turcia neagă dreptul Greciei de a revendica un platou maritim de câteva zeci de mii de kilometri pătrați, din cauza unei mici insule.


Astăzi, marina turcă a avertizat într-un mesaj, pe sistemul maritim de alertă NAVITEX, că nava de explorare Oruc Reis îşi va continua misiunea până pe 14 noiembrie, transmite Agerpres

”Desfăşurarea acestei nave, devenită simbol al apetitului gazier al Ankarei, a provocat în ultimele luni o escaladare a tensiunilor cu Atena”, transmite sursa citată. Atena a cerut  sancţiuni europene împotriva Ankarei, care deocamdată au fost amânate de Bruxelles.

Din această cauză și Grecia a boicotat unele sancțiuni pe care Bruxelles-ul a dorit să le ia în alte spețe.


Reamintim că și între Turcia și Franța sunt tensiuni, atât din cauza situației din Libia și Siria, dar și a manifestărilor președintelui Macron, considerate de Erdogan ca ”islamofobe”.


Turcia este și într-un litigiu cu Cipru, unde s-a redeschis, după mulți ani, o rană veche – independența zonei turce a republicii insulare.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20201101/32261082/Ultima-Turcia-pune-nou-GAZ-foc-NATO-i-UE-.html

Românii își pot lua gândul de la petrecerile organizate de Revelion

 


Premierul Ludovic Orban susține că petrecerile de Revelion sunt considerate petreceri private şi nu vor putea fi organizate, iar românii care vin în ţară de Crăciun vor intra în carantină dacă se întorc din ţări cu un indice de infectare mai mare decât cel înregistrat de România.

”Din punctul meu de vedere, petrecerea de Revelion este considerată o petrecere privată, cum sunt nunţile, botezurile şi alte tipuri de petreceri private. Pot să se ducă la hotel, dar nu se va putea organiza petreceri private”, a declarat premierul duminică, întrebat fiind ce mesaj are pentru cei care au plătit avansuri pentru a petrece sfârşitul de an la munte.

Şeful Guvernului a transmis un mesaj şi pentru românii din diaspora care iau în calcul revenirea în ţară cu ocazia sărbătorilor de iarnă, el amintind că există prevederi legale conform cărora cei care intră în România dintr-o ţară care înregistrează un indice de infectare mai mare decât cel al României vor intra 14 zile în carantină.

”Avem reglementări foarte clare: unde indicele de răspândire a virusului este mai mare decât în România, pentru oricine din ţara respectivă se impune carantina de 14 zile, într-un spaţiu instituţionalizat sau într-un alt spaţiu deţinut de persoana care vine”, a declarat Orban.

Acesta a precizat că la ora actuală 14 ţări ale Uniunii Europene raportează indici mai mari decât cel al României în ceea ce priveşte infectarea cu noul coronavirus, iar printre acestea sunt state cu o ”creştere explozivă” a transmiterii virusului, ţări unde se află foarte mulţi români. (news.ro)

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24390257-romanii-isi-pot-lua-gandul-petrecerile-organizate-revelion-orban-sunt-considerate-petreceri-private-mesajul-premierului-pentru-cei-care-vor-vina-tara-craciun.htm

Abuz în serviciu în formă gravă !

 


Ludovic Orban i-a spus lui Nicușor Dan că acum are încredere să transfere bani de la bugetul de stat către municipalitate pentru ca aceasta să aibă cu ce să plătească subvențiile destinate termoficării centralizate din București. 

Gabriela Firea a cerut, de nenumărate ori, același lucru de la actualul Guvern PNL, dar în zadar. Avocatul Gheorghe Piperea a comentat acest subiect.
”Abuz în serviciu în formă gravă, recunoscut cu emfază, plus trafic de influență - dar cine le mai numără... Orban - “acum am încredere să transfer banii în contul Primăriei, pentru încălzire”.

Deci, până acum nu a transferat banii (care se cuvin comunității locale a Capitalei, n.n.) pentru încălzire, pentru că ... nu a avut încredere. Deși obligația legală a existat, iar banii i-au fost la îndemână. Dar în cine are Orban, acum, încredere, ca să plătească ceea ce i se cuvine de drept Capitalei, măcar pentru încălzire? În cineva pe care l-a impus pe liste și pe scoringurile sts, împreună cu omu’ din deal, cumva? Cei cca un mld lei cuveniți încă de acum un an Capitalei (deci, nu doar celor 18% dintre bucureștenii care au venit la vot și au pus ștampila pe PNL) au stat sub obroc, pentru că așa a vrut Orban, din motive pur politice.

C(i)olac peste pupăză, noul primar declară că apa caldă nu va veni chiar imediat, căci sunt niște “mici” avarii cauzate de întârzierea reparațiilor la țevi ... Timp în care Termoenergetica și Elcen se îndreaptă accelerat către faliment din lipsă de bani, care nu au venit la timp de la primărie pentru că nu au venit la timp de la guvern.

PS Precizez că, în primii trei ani de insolvență a Radet, am reușit să conving primăria să plătească în avans pe câte un an gazul; ruptura și trecerea la faliment au intervenit când guvernul nu a mai virat la timp și integral cota din impozitul pe venitul bucureștenilor, cuvenit primăriei cu titlu de realocare bugetară, care primăriei nu a mai putut face plata subvenției la timp. Cu tot acest hold-up, s-a reușit trecerea afacerii și personalului Radet la Termoenergetica, plus închiderea disputei pe 4 mld lei dintre Elcen și Primărie. Din cauza lui Orban (care își recunoaște cu nonșalanță fapta), Termoenergetica e acum în pragul falimentului, iar disputa de 4 mld lei (bani care ar urma să fie puși în cârca bucureștenilor) se redeschide cu entuziasm destructiv”, a scris Gheorghe Piperea pe Facebook.


sursa:https://www.dcnews.ro/firea-vs-nicusor-dan-dublu-standard-piperea-despre-orban-abuz-in-serviciu-in-forma-grava_781361.html

La mulți ani, Radio România !

 


Postul public de Radio aniversează, astăzi, 92 de ani de la primul semnal sonor emis în eter.

''De peste nouă decenii, radioul public aduce ascultătorilor săi informaţii în timp real, divertisment de calitate, muzică pentru toate vârstele sau programe sportive, fiind, în acelaşi timp, martorul evenimentelor pe care le-a relatat pe undele radio și o arhivă vie a istoriei recente.

„Atât Televiziunea, cât şi Radioul - instrumente vitale de comunicare - împărtăşesc aceeaşi misiune, aceea de a realiza şi difuza programe de calitate. Proiectele noastre comune s-au bucurat de succes, fapt care ne motivează ca şi pe viitor să ne dorim o colaborare la fel de bună”, a declarat Doina Gradea, Președinte-Director General SRTv.

Din 1956, Televiziunea Română s-a alăturat postului public de radio în peisajul media autohton, funcționând împreună, sub numele Radioteleviziunea Română, timp de aproape patru decenii.

Păstrând această tradiție, cele două instituții media continuă să colaboreze sub forma numeroaselor parteneriate pentru promovarea susţinută a proiectelor pe care le construiesc.

La mulți ani, Radio România, și la cât mai mulţi ascultători şi programe de calitate!'', potrivit unui comunicat de presă.


Mai multe fragmente osoase au fost descoperite lângă Capitală

 


La data de 18 octombrie 2020, în jurul orei 15:00, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Ilfov au fost sesizați cu privire la faptul că, pe un teren viran din Bragadiru, au fost găsite mai multe fragmente osoase, ce par a fi umane.

La fața locului, s-au deplasat imediat polițiștii Serviciului de Investigații Criminale, împreună cu criminaliști, pentru desfășurarea activităților din competență.

Astfel, au fost găsite mai multe fragmente osoase, aflate într-o pereche de pantaloni și pantofi sport, iar, în imediata apropiere, au fost găsite mai multe bunuri, respectiv un rucsac negru, o șapcă gri, o pereche de ochelari și un telefon mobil.

Polițiștii au efectuat scotociri și căutări în zonă, în vederea găsirii și a altor fragmente osoase sau părți ale cadavrului, fără a fi descoperite.

Fragmentele osoase au fost ridicate și transportate la Institutul Național de Medicină Legală, în vederea efectuării expertizei  antropologice.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Ilfov continuă cercetările în cadrul unui dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, urmărirea penală fiind coordonată de Parchetul de pe lângă Judecatoria Cornetu.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/oase-teren-bragadiru-585409.htm

Victor Ponta prezintă primele două măsuri vitale și urgente din planul de țară pentru ieșirea din criză

 


Președintele PRO România, Victor Ponta, a prezentat duminică, 1 noiembrie, primele două măsuri din planul pentru ieșirea din criză: venitul minim de criză pentru persoane fizice și sprijinul economic de criză pentru companii.

„Cred că este important să le spunem oamenilor ce câștigă ei după 6 decembrie, ce câștigă politicienii știm. Mi-am propus să venim cu două măsuri foarte clare, foarte simple, care se aplică pe tot anul 2021 și care merg țintit către oamenii care au nevoie de sprijin și către firmele care au nevoie de susținere. Aceste două măsuri vor fi condițiile PRO România pentru a vota în noul Parlament un guvern”, a declarat președintele PRO România.

Una dintre cele două măsuri este intitulată venitul minim garantat și presupune asigurarea, pentru fiecare român, a cel puțin 2000 lei lunar și 1500 lei/membru de familie.

„Oamenii cu venituri mici trebuie să știe că există programe concrete, foarte clare, foarte simple, care să-i ajute să treacă peste anul 2021. Propunem asigurarea unui venit minim de criză, care să asigure fiecărui român cel puțin 2000 lei lunar și 1500 lei/membru de familie. Acest venit minim se calculează ca diferență dintre venitul realizat și nivelul garantat menționat și se acoperă în proporție de 50% prin bani și 50% prin tichete valorice”, a explicat liderul PRO România.

Cea de a doua măsură prezentată astăzi de președintele PRO România este denumită sprijinul economic de criză și se adresează IMM-urilor, firmelor cu capital privat și capital românesc.

Documentul integral cu prezentarea făcută de PRO România poate fi studiat AICI:

”Noi venim cu trei măsuri foarte concrete și clare pe care orice întreprinzător în această țară le poate simți. În primul rând, și aici este vorba despre HORECA și producătorii din industria alimentară, cota de TVA redusă de la 9 % la 5% - este un sprijin concret. Acești 4% reprezintă, de fapt, nu doar niște bani, ci și un sprijin, psihologic dacă vreți, pentru sectoarele cele mai afectate de această criză. A doua facilitate este eliminarea pentru 2021 a impozitului pe profit specific, impozitul pentru microîntreprinderi, taxele și impozitele datorate pentru activele corporale neutilizate din cauza restricțiilor și interdicțiilor administrative. Al treilea lucru, extrem de important, este să acoperim minimum 50% pentru chiriile aflate în plată pe perioada nefuncționării din cauza restricțiilor. Nu este normal să lăsăm firmele mici să lupte în procese cu proprietari care le spun ”nu ne interesează că v-au închis, plătiți-ne chiria!”. Este o bătălie inegală și trebuie să intervenim să salvăm aceste firme” , a explicat președintele PRO România.

Victor Ponta susține că există o singură condiție esențială pentru toate aceste firme ca să beneficieze de sprijin, și anume să păstreze în cursul anului 2021 același număr de persoane angajate.

”Propunerea noastră, ca partid, este ca oamenii și firmele să nu fie abandonate în 2021, să acționăm de la 1 ianuarie să facem sisteme extrem de simple și extrem de ușor de aplicat în practică. Și dacă facem asta, din 2021 putem să construim”, a concluzionat Victor Ponta.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/victor-ponta-masuri-criza-pro-romania-585404.html

Cum a prevestit poetul Adrian Păunescu pandemia COVID de azi

 


Scene tulburătoare au fost, duminică, la mormântul lui Adrian Păunescu, la 10 ani de la moartea artistului.

Poetul a reuşit să anticipeze pandemia pe care o trăim acum, într-o poezie scrisă cu mulţi ani în urmă, iar versurile descriu perfect actuala situaţie.

"Şi ce-ar fi dacă / Într-o zi blestemată / Ne-am îmbolnăvi / Cu toţii / Deodată, / Şi medici, şi pacienţi, / Şi părinţi, şi copii şi nu ar mai avea cine să ne trateze?…" ("Bolnavi unanim", Adrian Păunescu, 2002).

”Bolnavi unanim”, o poezie care îndeamnă la reflecție în plină criză a coronavirusului

În poezia sa – scrisă în anul 2002 -, Adrian Păunescu a pus accentul pe o viitoare criză medicală fără precedent, plecând de la premisa că atât pacienții, cât și doctorii, vor fi afectați iremediabil. ”Într-o zi blestemată”, scria poetul, ”ne-am îmbolnăvi cu toții” și, din nefericire, nu va mai avea cine pe cine să trateze…

Și ce-ar fi dacă
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi cu toții
Deodată,
Și medici, și pacienți,
Și părinți, și copii ?

Ce-ar fi, ce-ar fi,
Dacă, brusc,
Ne-am îmbolnăvi,
Dacă n-ar avea
Cine pe cine să mai trateze,
Cine cui să-i mai scoată
Bandaje și paranteze?

Ce-ar fi dacă,
În urma dreptului legitim
De a ne îmbolnăvi,
Chiar ne-am trezi
Că ne îmbolnăvim
Și n-avem cui ne adresa,
N-avem pe cine chema?

Ce-ar fi dacă
Într-o zi blestemată
Ne-am îmbolnăvi
Cu toții
Deodată?

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/adrian-paunescu-prevestire-pandemie-poezie-585399.html, https://trending.cancan.ro/bolnavi-unanim-poezia-lui-adrian-paunescu-care-a-anticipat-coronavirusul-versuri-tulburatoare-si-ce-ar-fi-daca-intr-o-zi-blestemata-ne-am-imbolnavi-cu-totii-20204797

PSD cere deschiderea şcolilor

 


Guvernarea Iohannis-Orban ține școlile închise, total invers față de restul Europei civilizate. Dar le va deschide din nou pe 6 decembrie, când le vor transforma în secții de votare – este mesajul liderului PSD, Marcel Ciolacu.

„Școli deschise pentru copii, nu doar pentru alegeri! Guvernarea Iohannis-Orban ține școlile închise, total invers față de restul Europei civilizate. Dar le va deschide din nou pe 6 decembrie, când le vor transforma în secții de votare. Nu au avut niciun plan pentru elevi. Nu au luat nicio măsură. Nu au pregătit sistemul de învățământ on-line. Nu au testat profesorii și elevii. În schimb, din nepricepere, lașitate și dezinteres total compromit grav educația copiilor!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Acesta susține că epidemia crește galopant, dar nu din cauza școlilor. O spun toți specialiștii.

„O recunosc până și politrucii din Guvernul PNL! Cu toate acestea, au decis ca școlile să fie închise în continuare. Soluția corectă este cea propusă repetat de PSD. Testarea rapidă a copiilor și a profesorilor, acolo unde există suspiciuni sau contaminați, izolarea celor pozitivi și continuarea normală a școlii pentru cei sănătoși. Cursurile on-line, așa cum sunt gândite de acest guvern incompetent, sunt o glumă! Proastă! Deschideți școlile, nu sacrificați educația copiilor!”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/psd-cere-deschiderea-scolilor/

Coşmarul guvernanţilor

 


Nu degeaba a fost răsplătit cu mutarea pe un nou post la guvern Cojanu, prefectul de tristă amintire care a încercat să amâne închiderea școlilor din București pe motiv că ar trebui mai întâi ca rata de infectare să ajungă pe la 3,4 la mie.

Închiderea școlilor, cu trimiterea educației în online pe măsură ce tot mai multe localități și județe depășesc rata de infectare de 3 la mie, este pentru actualul regim un coșmar din care îi e din ce în ce mai greu să iasă. Inspectoratul Școlar al Municipiului București a cerut Prefecturii să convoace la 2 noiembrie Comitetul pentru Situații de Urgență, ca să decidă asupra funcționării școlilor în următoarele două săptămâni, în funcție de incidența infecțiilor care va fi comunicată atunci.

Și, deși noul primar Nicușor Dan a declarat că susține măsura de închidere a școlilor atâta vreme cât rata de infectare nu scade sub 3 la mia de locuitori, autoritățile sunt presate să redeschidă – nu numai în București, ci în toate județele cu număr mare de cazuri.

Asociația Școlilor Particulare a dat guvernul în judecată, pe motiv că încalcă dreptul la educație al copiilor, iar aliații ei din politică, media și sistemul sanitar au sărit și ei, fie cu argumente emoționale despre școala online care distruge sufletele, fie cu studii despre cât de puțin riscă elevii să se infecteze. Însuși președintele Iohannis zicea de curând:

„Închiderea școlii nu trebuie exagerată. Copiii sunt în siguranță în școli. Nu trebuie să exagerăm cu aceste măsuri restrictive – copiii trebuie să meargă la școală să învețe. Părinții trebuie să își trimită copiii la școală ca să poată și ei să meargă la serviciu.”

Într-adevăr: chiar dacă statul subvenționează zilele libere pentru părinții care stau cu copiii acasă, firmele unde lucrează părinții pot să-i dea afară oricând, subvenția oricum nu depășește 75% din salariul brut, iar tot acest aranjament nu poate dura la infinit, până se potolește pandemia.

Ce e de făcut? Sigur, se poate adopta metoda Cojanu, doar că legal: se poate modifica oricând ordinul MEC și MS care prevede că școlile intră în scenariul roșu (online) când rata infectării depășește 3 la mie. Sau, tot prin modificarea ordinului, se pot fixa alte criterii pentru închiderea școlilor – 30 sau 300 sau, de ce nu, 3.000 de cazuri de infectare într-o școală etc. Doar că atât părinții și profesorii, cât și copiii (cei despre care o reprezentantă de la Salvați Copiii sugera că nu sunt consultați suficient pe tema trecerii în online) trebuie să știe cât mai clar posibil care sunt riscurile, cine pe cine expune la infectare redeschiderea școlilor și să decidă în cunoștință de cauză ce aleg.

În Franța, în prima lună de la deschiderea școlilor, agenția de sănătate publică arăta la 24 septembrie că 32% din cele 899 de focare de Covid din țară erau din mediul școlar și universitar, mai multe decât în mediul companiilor (195), sectorul sanitar (97) sau reuniunile publice și private (77). Pentru comparație, la 10 septembrie numărul de focare în școli era de 26, iar la 17 septembrie era de 160 (22%). Desigur, în Franța nu s-a purtat mască obligatoriu în școli până acum. Doar că și la noi a crescut după același model numărul de focare.

Până în săptămâna 28 septembrie – 11 octombrie se putea urmări la noi în statistica oficială situația sumară a focarelor (ulterior, misteriosul Grup strategic de comunicare a decis brusc să n-o mai publice deloc, ca să nu mai sară cu proteste cei din Horeca), de unde rezultă 13 focare cu 56 de cazuri în săptămâna 14-20 septembrie, 13 focare cu 58 de cazuri în următoarea săptămână, 26 cu 118 în următoarea, mai multe decât la „operatorii economici”, cum spune Grupul (22 cu 157), iar în săptămâna 28 septembrie – 11 octombrie au fost 40 de focare cu 186 de cazuri, iarăși mai multe decât la operatorii economici (37 cu 278). Iar cum ne-a învățat același Grup atunci când s-a certat cu Horeca, numărul de focare contabilizate se referă strict la ceea ce se întâmplă în instituțiile respective, nu la ce e dincolo de zidurile lor – focarele din Horeca nu se referă la potențialii clienți infectați, ci numai la personal; focarele din școli nu se referă la potențialele rude infectate, ci numai la elevi și personalul din învățământ.

Nu spune nimeni că școlile sunt marele focar al țării, fiindcă nu e așa. Nici numărul de cazuri în rândul copiilor de vârstă școlară nu e mare; în lipsa altor segmentări mai precise, datele oficiale arată două categorii de vârstă, unde până acum au fost în total doar 5.008 cazuri de infectare la categoria 0-9 ani și 10.152 la 10-19 ani, față de 50.678 la categoria 40-49 de ani. Ceea ce nu se discută la noi este însă potențialul de contagiere a adulților de către copii. În primăvară, cercetătorii elvețieni au constatat că sub vârsta de 10 ani, copiii transmit rareori virusul; în iulie, un studiu făcut în Coreea de Sud pe 65.000 de persoane arăta că sub 10 ani, copiii sunt mai puțin contagioși decât adulții (rată de contagiune 5,3% în familii), dar cei între 10 și 19 ani transmit virusul cel puțin la fel de mult ca adulții, cu o rată de contagiere de 18,6% în familii, concluzia fiind că dacă se redeschid școli în zone cu număr mare de cazuri, apariția unor focare majore de infecție în acele zone este inevitabilă.

În august, Harvard Medical School a realizat cel mai detaliat studiu, care arăta că inclusiv copiii asimptomatici sau în primele două zile de la infectare au încărcătură virală mare în secrețiile respiratorii – mai mult, că încărcătura virală, deci capacitatea de a transmite coronavirusul, era „semnificativ mai mare decât la adulții spitalizați cu forme grave de Covid-19”. Faptul că niște copii practic sănătoși s-au dovedit mai contagioși decât adulții grav bolnavi i-a uluit pe cercetători, dat fiind că până atunci se credea că încărcătura virală se corelează automat cu cantitatea de receptori de care se prinde virusul, cantitate mult mai mică la copii. „Copiii sunt o sursă posibilă de contagiere, iar aceasta trebuie să se ia în considerare la planificarea deschiderii școlilor”, conchidea unul din coautori, dr. Alessio Fasano de la spitalul de pediatrie Massachusetts. În fine, în septembrie a apărut în India și cea mai vastă cercetare, pe aproape 85.000 de cazuri și 600.000 de contacte, de unde rezulta că virusul este transmis de copiii de toate vârstele.

Preocuparea normală de a valorifica astfel de cercetări s-a văzut deja în țări ca Danemarca, unde în primăvară s-au redeschis mai întâi cursurile școlare și centrele de zi pentru copiii de până la 11 ani. Sau Slovacia, care a decis recent să testeze obligatoriu toată populația de peste 10 ani. Sau Germania, unde profesorii sunt testați periodic și copiii sunt testați după fiecare caz de infectare într-o clasă. Sau Rusia, unde tot personalul din școlile moscovite a fost testat obligatoriu înainte de începerea școlii. Sau Polonia, care a trecut în online cursurile pentru copiii între 10 și 15 ani, păstrând deschise grădinițele și clasele primare pentru copiii sub 10 ani. Sau Cehia, care a închis școlile la 14 octombrie după ce ministrul sănătății a anunțat că numărul cazurilor noi la angajații din învățământ a atins 4.500, mai mulți decât în sistemul sanitar, și că populația școlară înseamnă 16% din infectări, mai mult decât în orice alt grup de populație.

E adevărat că lucrurile sunt însă delicate – mai delicate decât în orice alt domeniu al politicilor publice. Aproape toate statele europene și-au pus problema să aleagă ce sectoare sacrifică și ce sectoare privilegiază în lupta cu pandemia. Iar soluția cea mai avantajoasă din punct de vedere social, psihologic și electoral a fost privilegierea școlii: mai ușor acceptă părinții sacrificii dacă știu că măcar copiii învață normal, așa încât dacă prezentul e compromis, măcar să nu fie compromis și viitorul. Iar la aceasta se adaugă avantajul economic: eliberați de grija copiilor, părinții pot munci în continuare fără să se creeze daune de productivitate pentru angajatori.

Aceasta e explicația pentru care inclusiv acum, când statele occidentale au început valul al doilea al carantinelor naționale, școlile au fost păstrate deschise – și în Franța, și în Germania, și în Belgia, și în Anglia. Iar unele guverne au ales expediente care să atragă cât mai puțin atenția, ca Irlanda de Nord, unde s-a impus carantina cu închiderea școlilor exact pe timpul vacanței din octombrie de la jumătatea trimestrului. Deși calculele și știința există, sunt cunoscute de politicieni, iar opțiunile de politici publice sunt făcute în cunoștință de cauză. Exemplu: SAGE, grupul experților care consiliază guvernul britanic, a calculat impactul diverselor măsuri asupra ratei R de transmitere a virusului (indicatorul care trebuie să fie sub 1 pentru ca pandemia să fie adusă sub control), estimând că închiderea barurilor și a restaurantelor ar scădea rata cu 0,2, la fel și interzicerea socializării în case între familii diferite, munca de acasă ar scădea rata cu 0,4, iar închiderea școlilor cu 0,5.

La noi, astfel de discuții au fost total înlocuite de o politizare cruntă (Gabriela Firea s-a înfipt imediat să ceară redeschiderea școlilor, mințind fără jenă că „în toată Europa școlile sunt deschise” și acuzând guvernul că nu vrea să le deschidă din neomenie), decizii stupide din punct de vedere sanitar (guvernul a închis școlile, dar a păstrat deschise after school-urile, unde potențialul de contagiere e identic), lipsa încercării de a testa cât de cât organizat în școli și văicăreli pe rețelele sociale despre cum rămân copiii fără educație și fără socializare. Până la un punct e normal să fie așa, fiindcă România e o țară săracă și fără o viziune în stare să suplinească sărăcia, așa cum are Estonia, de pildă, unde încă din 1997 există un proiect de digitalizare a educației, iar majoritatea școlilor din țară folosesc curent materiale electronice de studiu și metode virtuale de conectare între elevi, profesori și părinți.

Dincolo de asta însă, ignoranța, nesinceritatea și primitivismul din discursul public atunci când e vorba de școli încep să devină mai costisitoare pentru societate decât orice decizie de închidere sau redeschidere a școlilor. Sigur că acum sunt la orizont alegerile din 6 decembrie, care poluează probabil cel mai tare. Dar organizarea educației la distanță, inevitabilă în condiții de pandemie, va fi și după alegeri o problemă la fel de mare. MEC abia a început la 21 octombrie consultarea publică pentru „strategia de digitalizare a educației”, ministresa Anisie a anunțat abia pe 24 octombrie că se lucrează la adaptarea programei pentru învățarea online, iar despre faimoasele 250.000 de tablete care ar fi trebuit să fie distribuite din septembrie către elevii din medii defavorizate a spus că ar putea ajunge până în decembrie. Meritul ei e că măcar n-a răspuns la fel de brutal cum a făcut-o premierul Orban la întrebarea despre când vor veni tabletele: „Când va fi nevoie!”

sursa:https://www.cotidianul.ro/cosmarul-guvernantilor-ce-se-va-intampla-cu-scolile/

Impardonabil

 


Impardonabil, musiu, strigă Gigi Ostropel, mișelul, gata, gata să ne ia la bătaie, uite, oceanul ne dă târcoale, calota glaciară se topește și noi ne tâmpim cu schizofrenia Secolului 21! Care să fie aceea, întreabă Gina Rântaș, sulemenindu-se în văzul lumii. Impardonabil, domnule, zice Tătărăscu Pătrunjel, ieșind, de undeva, de sub teascul istoriei noastre zăpăcite. Impardonabil e un cuvânt meșteșugit, îl foloseau pe la 1920, așa să știi, acum toți îți zic, în dungă, cu drag, OK, fată, mă leși, mișto, cum e cu tine, baliverne lingvistice, așa să știi.

Alde Morcov, Frențiu Morcov, vine și el mai în față, zicând că Era Vălurită ne face chiftea, uite-așa zice, chiftea, cu poftă, cu drag, moare de poftă, și noi pe lângă el. Asta e, peneliștii, pesediștii, uneperiștii, useliștii, ecologiștii, useriștii, pedeliștii, toți grămadă, fură de sting din averea poporului și puțin le pasă lor că nu știu ce energie necunoscută, venită din hăul oceanic al universului, stă gata, gata să ne facă, zău așa, chiftea.

O mare chiftea. Păi, nu-i așa, iese, din noi toți, o chiftea gigantică din miliarde de oameni, toți nebuni, toți zăpăciți, toți aiuriți, ce să mai vorbim. Dar e impardonabil! Schizofrenia virusologică din Secolul 21 e echivalentă cu schizofrenia vrăjitorească din Evul Mediu, trage o concluzie abruptă domnul profesor Mărculescu care se așează chiar acum în fața mea la o cafea.

Zi, domnule scriitor, de ce nu porți mască, nu te juca, e impardonabil. Impardonabil e să trimiți românii la cules de sparanghel în Germania în plină situație de urgență, sau ai uitat cumva. Impardonabil, da, zice Gigi Ostropel, așezându-se și el la o cafea.

Chelnerul iese din cafenea, se stropșește la noi, și strigă, împielițatul, mai distanțați, că acuși chem poliția să vă amendeze. Impardonabil, ce neobrăzare, zice Tinel Castravete, ieșit cu greu din înghesuiala de la metrou. La metrou înghesuială, fără distanțare socială, ce comedie nenicule!? Impardonabil! Iar Iohannis nu vede?

Iar Iohannis nu aude oceanul care ne înconjoară din toate părțile, războaiele, fărădelegile, boala cea adevărată, ranchiuna, potlogăria, neamprostia? Impardonabil! Impardonabil! Impardonabil! Geta Scrob, și sulemenită foarte, ne zice nu știu ce dandana despre situația din Belarus. Impardonabil! Democrația e în mare pericol! Fraților, stihiile acvatice ne pândesc pe toți! Impardonabil! Da, zice Mișu Caimac, dedându-se la o pompadură filozofică în contra racilelor societății.

Se aude ca la Teatrul Național e mare inundație. Dar guvernului nu-i pasă. Impardonabil! De unde vine apa? De unde vine apa de la Teatrul Național? Nimeni nu știe, mucles. Apa vine la vale, crește, se ridică, ia cu ea tot ce prinde-n cale, oameni, automobile, covizi, guvizi, măturători, un taximetrist cherchelit, un vardist îmbrobodit! Apa-și face de cap cu noi! Impardonabil! Se aude un glas ciudat prin genunea de ape, ce glas dogit, disperat, apocaliptic, impardonabil de apocaliptic! Liniște! Liniște! Liniște!

sursa:https://www.cotidianul.ro/impardonabil/

O parte din Titanic, în licitație la București

 


Ce poate fi mai fascinant decât să deții acasă o bucățică de mit? Or, mai mult, să porți la mână un fragment real de istorie?
În exclusivitate absolută – o colecție specială de 156 de ceasuri de colecție, purtătoare de istorie ori de stil, este scoasă la vânzare la începutul lunii noiembrie. Ediții limitate, modele rare și foarte rare, purtate de personalități celebre din lumea sportului sau a filmului, la prețuri de pornire între 20 și 50% din prețul de magazin, simbolurile timpului ce alcătuiesc selecția „Licitației de Ceasuri, inclusiv o mică colecție Tourbillon” reprezintă o premieră națională pentru piața românească a investițiilor de lux.

În orologerie, Romain Jerome conduce lista mărcilor care au de oferit ceva dincolo de mișcarea indicatoarelor, ascunzând mici porțiuni de istorie, așa cum sunt ceasurile de colecție a căror carcasă este realizată din oțelul vestitului Titanic, scufundat în 1912. O apariție remarcabilă în licitația din 10 noiembrie este ceasul Romain Jerome Titanic-DNA, creat în 2012 într-o serie limitată de 80 de exemplare; carcasele ediției sunt confecționate dintr-o bucată de înveliș de oțel de 1,5 kilograme, recoltată din vasul Titanic în 1991. Un tratament dezvoltat de Romain Jerome oprește procesul de oxidare al metalului ruginit, astfel încât carcasa să nu se fărâmițeze într-o pudră de rugină. Modelul este însoțit de certificat de atestare a originii. Ceasul Jerome are în licitație un preț de pornire de doar 4.000 de euro, raportat la o valoare medie de tranzacționare în piață de 20.000 de euro.



Tragicul eveniment din 1912 a inspirat celebra creație cinematografică „Titanic”, regizată de James Cameron, cu care a obținut 11 premii Oscar, cele mai multe din istorie, și pentru care renumitul brand Rolex a creat modelul experimental de ceas Deepsea Sea-Dweller. Pentru Cameron, pasionat de experiențe la limită, Rolex a fost un simbol al căutărilor durabile, ce i-a mulțumit construind pentru celebrul regizor câteva modele de ceas experimentale. La București, în cadrul licitației din 10 noiembrie, ceasul Rolex Deepsea Sea-Dweller, supranumit „James Cameron”, al cărui prototip a fost testat în Groapa Marianelor din Pacific, însoțit de acte de proveniență și de cutia originală, are un preț de pornire de 9.000 de euro.

Reîntorcându-ne fața către istorie, o altă inedită prezență în licitație este brandul de colecție DeWitt, care a fost înființat în 2003 de contele Jérôme de Witt, descendent direct al împăratului Napoleon I. Ceasurile lui DeWitt sunt extrem de exclusiviste, fiind produse în ediții complicate și reduse, combinând materiale high-tech cu manufactura horologieră tradițională. DeWitt este totodată una dintre cele doar patru case horologiere din Elveția care produc singure nu doar mecanismele, dar și cadranele ceasurilor. În licitația curentă de ceasuri sunt prezente 3 modele DeWitt, între care remarcăm un exemplar DeWitt Academia Triple Complication, numărul 11 dintr-o ediție de doar 250, cu două fusuri orare și indicatori de zi și noapte, realizat din paladium și pavat cu diamante, cu un decor inspirat de coloanele imperiale ce evocă descendența întemeietorului mărcii, și care are un preț de pornire de 15.000, raportat la un preț de listă de 64.000 de euro.



Totodată, prima licitație de ceasuri din acest sezon prezintă modele spectaculoase și pentru iubitoarele orologeriei la purtător. Unul dintre modelele exclusiviste care va fi prezent în evenimentul din 10 noiembrie este ceasul Faberge Nr: 6, din aur roz, cu bezelul pavat cu diamante, ce va porni de la un preț de pornire de doar 3.000 de euro.



Exemplarele exclusiviste sunt completate, în „Licitația de Ceasuri, inclusiv o mică colecție Tourbillon”, de alte aproximativ 150 de simboluri ale orologeriei clasice și contemporane semnate de branduri celebre, precum Rolex, Audemars Piguet, Patek Phillipe, Ulysse Nardin, Harry Winston, Van Cleef & Arpels, Cartier, și care pot fi vizionate începând de marți, 27 octombrie, la Palatul Cesianu-Racoviță, iar pe 10 noiembrie pot fi licitate online, pe platforma Artmark Live.



sursa:https://www.cotidianul.ro/o-parte-din-titanic-in-licitatie-la-bucuresti/