Represalii contra unui om politic independent, care a avut curajul de a se pune contra grupărilor de interese și a partidelor

 

Senatoarea Diana Șoșoacă a deranjat enorm partidele de la putere care au trecut la represalii.

Astfel, în urma solicitării Alinei Gorghiu și a PNL, Comisia Juridică de Disciplină și Imunități a decis sancționarea senatoarei independente cu cea mai gravă sancțiune – ”Avertisment scris”.

Pentru a intra în vigoare, decizia de sancționare trebuie să fie votată de plenul Senatului.

Senatoarea este acuzată că a încălcat  statutul parlamentarului și de alte abateri disciplinare.

În urma acestei sancțiuni, senatoarea nu va mai avea, printre altele, dreptul de a reprezenta Senatul pe plan intern și internațional.

Desigur, este o sancțiune fără efecte asupra activității senatoarei – dar mai ales e o dovadă a felului în care se aplică dubla măsură. Senatul NU a sancționat acțiunile USR din mandatul trecut – diferite proteste în discordanță cu Regulamentul, provocări, scandaluri etc.

Pe de altă parte, Biroul permanent a respins sesizarea Dianei Șoșoacă împotriva Iulie Scântei și a Alinei Gorghiu.

Concluzia e clară: represalii contra unui om politic independent, care a avut curajul de a se pune contra grupărilor de interese și a partidelor.

Reacția ambasadei Rusiei la București la expulzarea unui diplomat rus

 

Decizia României de a expulza un diplomat rus reprezintă un gest inamical, partea rusă își rezervă dreptul la măsuri de răspuns, a declarat agenției RIA Novosti reprezentanții ambasadei ruse la București.

“Astăzi, la sediul MAE al României a fost invitat ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse, Valeri Ivanovici Kuzmin, unde i-a fost înmânată o notă. În aceasta se anunța că în conformitate cu prevederile convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, adjunctul atașatului militar, Aleksei Grișaev, este declarat persona non-grata. Calificăm această decizie a autorităților române drept un act inamical, care nu contribuie la însănătoșirea relațiilor bilaterale dintre cele două țări”, a declarat ambasada.

“Presupunem că în baza principiilor de reciprocitate în relațiile diplomatice ale convenției de la Viena, partea rusă va recurge la măsuri de răspuns”, a adăugat reprezentantul misiunii diplomatice ruse.

Mai devreme, purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, este bine informat cu privire la procedura măsurilor de răspuns la expulzarea angajaților misiunii diplomatice.

Expulzarea de către România a atașatului militar adjunct al Rusiei

 

Ministerul Afacerilor Externe de la București l-au declarat persona non grata în România pe Alexei Grishaev, adjunctul atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Potrivit autorităților române, decizia a fost luată ”având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

Solicitat de Sputnik Moldova, expertul militar rus Aleksandr Hrolenko a opinat că acest pas se înscrie în șirul acțiunilor care au loc acum în Europa de Est, acestea fiind dictate de Washington.

”Anterior, Maria Zaharova, reprezentantul oficial al Ministerul rus  de Externe,  a numit astfel de acțiuni „o paradă a marasmului”. O definiție foarte precisă și fiecare paradă este deschisă de micii toboșari care fac mult zgomot”, punctat Hrolenko..

El a menționat că este exact ceea ce vedem în Europa de Est.

”Desigur, astfel de demersuri sunt dictate de Washington. România este o țară NATO și asta explică multe. În numele solidarității inventate sau a „securității euro-atlantice colective” inexistente, Bucureștiul trebuie să-și încalce interesele naționale, pentru că Moscova va răspunde simetric (cel puțin). Și, cel mai important, politica externă suverană a Rusiei nu se va schimba de la aceasta”, a declarat expertul militar Aleksandr Hrolenko.

MAE al României a comunicat că  partea rusă a fost informată în legătură cu respectiva situație astăzi, 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valerii Kuzmin.

Revoltă după decernarea Oscarurilor

 

Mai mulţi utilizatori Twitter au rămas nedumeriţi după ce Chadwick Boseman a pierdut duminică seara premiul pentru cel mai bun actor Oscar în faţa lui Anthony Hopkins, informează MSN.

De obicei, ceremonia se încheie cu anunţul celui mai bun film, dar anul acesta, premiul pentru cel mai bun actor a fost mutat la finalul ceremoniei.

Restructurarea ceremoniei părea să indice faptul că Boseman, care a câştigat  Globul de Aur, un Screen Actors Guild Award şi un Critics Choice Award pentru interpretarea sa în rolul Levee din „Ma Rainey’s Black Bottom”, va câştiga Oscarul anul acesta.

Vedeta „Black Panther”, care a murit în august la 43 de ani după o bătălie nedezvăluită cu cancerul de colon, a pierdut în faţa lui Anthony Hopkins pentru rolul său din „The Father”.

„Mutarea categoriilor a dat impresia că au păstrat premiul pentru cel mai bun actor pentru a-l omagia pe Chadwick Boseman. Dar apoi Anthony Hopkins câştigă, nu ţine nici măcar un discurs, dar totuşi câştigă”, a scris un fan pe Twitter.

Comediantul Cyrus MMcQueen nu-i venea să creadă rezultatul. „Un om pe moarte oferă o performanţă fabuloasă… Ultima performanţă a vieţii sale … A dat tot ce a putut … şi nu-i dai trofeu ?!”, a scris acesta pe Twitter.

Criticul de film Dan Murrell a numit noua ordine a ceremoniei o „idee enorm de proastă”. Murrell a spus că „eclipsează faptul că atât Anthony Hopkins, cât şi Chadwick Boseman au fost geniali şi unul dintre ei a trebuit să câştige. Acum accentul se pune doar pe producători. Greşeală uriaşă. Ceremonia de anul acesta va rămâne în amintirea tuturor ca fiind un dezastru. ”

Hopkins nu a participat la ceremonie şi nici nu a susţinut un discurs. Pentru editorul-şef al revistei Baltimore, Max Weiss, absenţa lui Hopkins a fost cireaşa pe un tort necomestibilă. „Au mutat cel mai bun actor la premiul final, doar pentru a-l câştiga pe Anthony Hopkins CINE NU ERA PREZENT?” Weiss a scris: „Excelentă muncă. Bravo. De top.”

Scriitorul Keah Brown a spus că Boseman „nu merită niciun fel de momeală şi schimbare. Memoria lui va fi onorată indiferent. ”

Boseman a fost onorat cu pungile cadou din acest an. Toţi nominalizaţii au primit opere de artă digitale unice create de artistul Andre Oshea pentru a-l onora Boseman. Operele vor fi răscumpărate de un NFT – un jeton nefungibil. NFT în sine va fi apoi licitat de Rarible până marţi, iar încasările vor fi donate Fundaţiei pentru Cancerul Colonului.

Scenariu-șoc despre „miliardele” lui Iohannis

 

Se confirmă haosul și întârzierile în gestiunea Planului Național de Redresare și Reziliență, spune europarlamentarul PSD Victor Negrescu. Acesta spune că, din informațiile pe care le are, în calitate de membru în Comisia pentru Bugete, Comisia Europeană consideră că planul, așa cum a fost el prezentat, nu poate fi implementat până în luna august 2026.

„Se confirmă haosul și întârzierile în gestiunea Planului Național de Redresare și Reziliență. Președintele Iohannis este invitat să intervină astăzi pentru a rezolva neînțelegerile din coaliție și certurile pe alocările din PNRR. Le sugerez să discute și să prezinte public și ce fac cu avansul de aproximativ 4 miliarde de euro ce va ajunge în România, cel mai probabil, în toamna acestui an.

Planul este departe de a fi gata și urmează să fie depus după termenul limită oficial fixat la finalul lunii aprilie, așa cum am semnalat în intervențiile mele publice anterioare. Guvernul României va prezenta un plan poate spre finalul lunii mai. Doar câteva state, în general care nu au guverne, vor apela la o soluție similară. Portugalia și, mai nou, Italia au deja planurile acceptate.

Din informațiile pe care le am, în calitate de membru în Comisia pentru Bugete, Comisia Europeană consideră că planul, așa cum a fost el prezentat, nu poate fi implementat până în luna august 2026. Proiectele propuse pentru transport, mediu, digitalizare și agricultură nu sunt clare și necesită schimbări fundamentale. Riscăm să avem tăieri față de varianta propusă și pe zona de educație și pe cea dedicată administrației locale.

De fapt, Guvernul nu a fost capabil să scrie proiecte serioase și concrete și nu a reușit să obțină nimic pentru România în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene. Nu a reușit nici să obțină fondurile promise pentru transport și agricultură.

În acest moment de criză este nevoie de consens național. Fac apel la reprezentanții Guvernului să renunțe la interesele lor și să deschidă ușa negocierilor cu partenerii sociali, societatea civilă și partidele politice. Obiectivul nu este să trecem PNRR, doar de dragul de a-l trece, pentru că oricum Comisia trebuie să le accepte pe toate pentru a merge înainte, ci să venim cu un plan ce poate fi implementat în calendarul dat și care să genereze bunăstare pentru populație.

România riscă să nu acceseze toți banii dacă va merge înainte cu planul în forma actuală. Comisia Europeană urmează să verifice implementarea planului de două ori pe an, putând să decidă tăierea fondurilor alocate. Pentru România, este important ca actualii guvernanți să treacă peste orgolii și să fie transparenți privind PNRR”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook.

26 aprilie : 35 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl

 

Considerat cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986, a distrus viețile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit și lipsa de reactie a autoritaților care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru. Acum, după 35 de ani, Cernobîl a devenit un punct important pe harta turismului în zone devastate.

Explozia care a avut loc la 26 aprilie 1986, la ora 01.23 noaptea, a ridicat dala superioară a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone. Ca urmare a dezastrului două orașe au fost complet evacuate: Cernobîl și Prypiat. Atunci a fost momentul când lumea a început să privească cu alți ochi energia atomică, accidentul din Ucraina sovietică fiind cea mai mare catastrofă nucleară civilă.

Autoritățile fostei URSS au fost prinse pe picior greșit și sute de mii de oameni au fost trimiși în zonă de-a lungul anilor pentru a remedia efectele dezastrului. "Lichidatorii”, slab echipați, au fost expuși radiațiilor. Dintre aceștia, aproape 3.000 au fost basarabeni, soldați și tineri care tocmai trecuseră în rezervă, dar au fost totuși trimiși să lichideze efectele catastrofei nucleare.

Uniunea Sovietică a reacționat în cea mai nefericită tradiție a secretului, nerecunoscând drama decât după trei zile, după ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea întreagă. Tăcerea sovietică, urmată de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane iar modul în care a fost gestionată criza a dezvăluit slăbiciunile statului.

Pe de altă parte, potrivit Greenpeace, cel puțin 100.000 de persoane au murit înainte de 2005 în Ucraina, Bielorusia și Rusia în urma contaminării radioactive care le-a provocat cancer, afecțiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace. Peste 2.000.000 de persoane mai suferă încă de pe urma accidentului nuclear cel mai devastator din istorie.

Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită în perioada sovietică cu un ”sarcofag” din beton, care oprește radiațiile.

Lecții de viață de la o bucureșteancă. Cum să ajungi la 100 de ani și să fii mereu cu zâmbetul de buze

 

O bucureșteancă de 100 de ani a dezvăluit secretele sale. Femeia le bate obrazul politicienilor, despre care spune că nu se mai ridică la nivelul celor din trecut.

Doamna Florica Ursuleanu este mătușa actriței Adriana Trandafir și este născută în aceeași zi cu ea. Soția primului director al Spitalului Gerota, centenara nu și-a pierdut simțul umorului.

Cafeaua și simțul umorului sunt cu siguranță unele dintre secretele femeii. Întrebată cum arată o zi din viața ei, la 100 de ani, mătușa actriței Adriana Trandafir a explicat:

"Beau cafea neagră, o ceașcă mare, o felie de chec. Asta mănânc dimineața, invariabil! Apoi, trec la gătit, mă apuc să fac mâncare (...) Până la 100 de ani am văzut ce înseamnă durere, am văzut ce înseamnă instabilitate, am trecut prin toate", spune Florica Ursuleanu.

Începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui. Cum ne pregătim spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului

 

Începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui, în care ne reamintim ultimele zile din viața Mântuitorului. Fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar. Preotul Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale Sf. Gheorghe Nou, a vorbit la Antena 3 despre curățirea sufletului pentru întâmpinarea sărbătorilor pascale.

În Duminica Paștelui se încheie cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, respectiv Postul Sfintelor Paști. Părintele Emil Cărămizaru spune ce putem face pentru a întâmpina Săptămâna Mare cu sufletul mai ușor.

"În această sfânta zi de Florii ne pregătim de denia de mâine, din Sfânta și Marea Luni. Este o săptămâna a privegherii desăvârșite. Este întâlnirea noastră cu Dumnezeu-omul. Este o săptămâna numită a Sfintelor Pătimiri ale lui Iisus Hristos, Dumnezeu cel adevărat din Dumnezeu adevărat. 

Ni se face mare chemare, fiecăruia dintre noi, ca mai ales acum să ne întâlnim cu El, cu Hristos. În biserica pe care el a zidit-o cu sângele său. S-a născut pe Pământ ca om, a trăit suferință suferințelor, a trecut prin mormânt și moarte și apoi ne-a dăruit tuturor Învierea. Ne arată că viața este fără de apus. În el și prin el, zorii zilelor nu vor mai apune niciodată.

De aceea, să fim prezenți la aceste slujbe de priveghere sfânta, la denii, care sunt utreniile de a doua zi. Și să căutăm să mergem la duhovnic să ne despovăram de ceea ce ne apasă sufletele. Ca apoi să ajungem la piscul întâlnirii noastre cu Hristos, care este sfânta și dumnezeiasca euharistie. El este cel care ne-a dăruit viața însăși. De aceea avem această sfânta datorie, ca un pic din timpul nostru să îl dăruim Lui."

Se poate ține și post negru. Important este ca, dincolo de postul trupesc, să ținem și postul sufletelor noastre, prin viață curată, prin gând frumos, rugăciune, fapte bune

"Trebuie să punem o simbioză firească între trup, care și el se despovareaza prin această alegere, este alegerea iubirii. Este dialogul nostru cu Dumnezeu, prin post și rugăciune. Și sufletul trebuie să fie luminos, gata să facă binele.

Domnul nostru a fost batjocorit, bătut, umilit, pus pe cruce și s-a rugat pentru răstignitorii lui. Noi, oamenii, pentru un cuvânt pe care ni-l spune aproapele nostru, unii nu uită o viață întreagă. Iar el i-a iertat pe cei care îl prigoneau cumplit.

El ne cere să ne iubim unii pe alții cu iubirea cea mai înalta. E vreme să auzim cuvântul Lui, pentru că este cuvântul vieții, cuvântul învierii. Învierea lui este învierea noastră.", a mai spus părintele Cărămizaru la Antena 3.

O femeie din Bucureşti a vrut să însceneze un accident

 

O femeie din Bucureşti a vrut să însceneze un accident pe Calea Griviţei, însă nu şi-a dat seama că este filmată, iar poliţiştii i-au deschis un dosar penal după ce au văzut imaginile.

Totul s-a întâmplat, astăzi, în jurul orei 19.00, pe Calea Griviţei, acolo unde femeia a vrut să însceneze un accident şi s-a aruncat pe şosea, chiar în faţa unei maşini.

Uluiţi de gestul femeii, şoferul autoturismului şi prietenii săi au coborât să vadă ce s-a întâmplat cu femeia, care s-a aruncat pe şosea la cel puţin un metru în faţa maşinii.

Când au întrebat-o dacă se simte bine, aceasta le-a spus că au lovit-o cu maşina şi apoi a sunat la numărul unic de urgenţă 112.

Pe imagini se poate observa cum femeia merge pe jos, chiar pe stradă, printre maşini, iar în momentul în care ajunge în dreptul unei treceri pentru pietoni, marcajul fiind foarte puţin vizibil, se aruncă pe şosea.

Şoferul autoturismului, care circula cu viteză redusă, a oprit cu mult înainte ca femeia să se arunce, astfel că a crezut că acesteia i s-a făcut rău.

Nu mică i-a fost mirarea atunci când femeia a sunat la 112 şi a anunţat că a fost lovită de maşină pe trecerea de pietoni.

Norocul şoferului a fost că în zonă există o cameră de supraveghere funcţională, iar aceasta a surprins toată scena.

Imaginile au fost văzute şi de poliţiştii sosiţi la locul aşa-zisului accident, motiv pentru care femeia a fost prinsă cu minciuna, iar acum este cercetată penal.

Floriana Jucan, cel mai frumos mesaj de Florii – de citit și mai ales de înțeles!

Sărbătorită azi, jurnalista și scriitoarea Floriana Jucan dă încă o dată proba talentului său printr-un mesaj superb, de mare inspirație – de citit și mai ales de înțeles într-o asemenea zi sfântă

Un început pe care îl recunoști – așa se întâmplă cu cei care se trezesc în credință, în ciuda vieții lor obișnuite: ”La sărbătoarea de Florii ești purtat dintr-o parte într-alta. Ești năucit”.

„Dar, dacă simți asta, năucire, înseamnă că privești din afară sau încă nu ai învățat să privești cum trebuie”, scrie Floriana Jucan, continuând cu ascuțimea ziaristului - ”Că te uiți la un Dali crezând că este Mozart. Sau, și mai rău, că este un absolvent de seral la o universitate obscură”.

Și atunci, ce este de făcut? – e întrebarea cheie pe care o pune Floriana Jucan.

Răspunsul pare simplu: ”Nimic altceva decât o reîntoarcere la ceea ce suntem prin vocație: copii ai lui Dumnezeu!”.

”O trecere de la neînțelegere la înțelegere, de la Dacă nu voi pune mâinile mele în coasta Lui, nu voi crede la Domnul meu și Dumnezeul meu!”.

Cum se poate face asta?

Da, pare simplu – dar doar pare! În fapt, este vorba de a învinge și sacrifica Eul care te-a acaparat, și o revenire la ceea ce ai fost lăsat, dăruit, prin harul divin, ascuns în tine, așteptând să fie redescoperit.

”Doar prin iubire sfântă și capabilă de crucificare, cu sinceritate pură, cu întoarcere la ce Ești sau Ai fost cândva”, scrie Floriana, mărturisind chiar propriile repere pe drumul revenirii: ”Este esențială întoarcerea la icoana mamei sau bunicii, la prima ta întâlnire cu Dumnezeu (pentru toți cei ce citesc aceste rânduri, o rugăminte: coborâți în amintirile copilăriei și aduceți-vă aminte de prima rugăciune, primul dialog cu Dumnezeu”.

Dar a avut fiecare dintre noi așa ceva? ”Sigur l-ați avut!”, răspunde femeia cu o viață demnă de un roman, adăugând o schiță de autoportret: ”Veți fi surprinși până la lacrimi de ce frumoși erați…”.

Și dacă ați ajuns aici, atunci faceți pasul următor: ”Biserica ne învață că noi, oamenii, nu suntem răi ci doar înrăiți (Facere 1:31). Că prin vocație nu suntem diavoli, ci îngeri buni. Dacă ajungem din îngeri buni diavoli, nu e din vina Domnului, ci a omului”.

”Dar tocmai în aceasta este și vestea bună: că tot din voința omului putem reveni din diavoli îngeri. Doar să dorim, doar să trezim în noi copilul inocent. Hristos ne avertizează că dacă ne pierdem inocența pierdem și Raiul”, scrie Floriana Jucan, amintind experiența geniului pietrei vii: ”Ca o frumoasă parafrazare, Brâncuși ne spune că atunci când încetăm a mai fi copii, suntem deja morți”.

Mesajul final, dincolo de formal și normalitate, este că, de Florii, ”avem cu toții șansa să revenim la viață: copiii și oamenii maturi, învățații sau oamenii fără carte, cei cu bani sau săracii, bigotul fundamentalist sau progresistul radicalizat, cu toții își pot da mâna”.

”Calendarul creștin este plin de sfinți extrem de diferiți: de la neștiutori de carte la filosofi, de la sclavi la împărați, de la inocenți până la mari tâlhari convertiți. Chemarea Fiți dar desăvârșiți precum Tatăl vostru cel Ceresc este ne este fiecăruia în parte și tuturor deopotrivă adresată”, scrie Floriana, încheind cu esența sublimării omului în creștin: ”Biserica ne îndeamnă, Hristos ne așteaptă!”.

Așa cum scriam, este poate cel mai frumos și potrivit mesaj - de la o floare… care a găsit calea către mereu-frumusețe.

Arheologii au descoperit cel mai mare oraș antic, vechi de 3.000 de ani

 

Un grup de arheologi a descoperit cel mai mare oraș antic din Egipt, ce datează de acum 3.000 de ani. Orașul este numit „Ascensiunea lui Aten” și se află sub dunele de nisip, la vest de Luxor.

În comunicatul arheologului șef Zahi Hawass se precizează că urbea ar fi fost populată în timpul domniei faraonului Amenhotep III, cel care a domnit între anii 1391 și 1353 Î.Hr. 

„Era cea mai mare locație administrativă și industrială din Egipt la acea vreme”, a declarat Hawass, conform CNN. 

Obiecte bine conservate

Descoperirea este cu atât mai uimitoare cu cât orașul a rămas încremenit în timp, o multitudine de obiecte necesare traiului zilnic fiind găsite într-o stare foarte bună de conservare. Pereții caselor au rămas intacți, în interior au putut fi găsite inele, ceramică colorată, mulaje pentru crearea amuletelor, vase în care era depozitată carnea și unelte destinate prelucrării metalului și a sticlei. 

A fost descoperită și o brutărie în care echipa de cercetare a găsit intacte recipientele cu ingrediente și cuptorul. 

Un schelet uman a fost găsit având mâinile întinse pe lângă corp și genunchii legați cu sfoară. „Poziția și locația scheletului sunt ciudate, de aceea vom mai face o serie de investigații”, mai este precizat în comunicat. 

„Descoperirea acestui oraș este a doua cea mai mare descoperire arheologică de la Tutankhamon încoace”, a declarat Betsy Bryan, profesor de egiptologie la Universitatea Johns Hopkins.

OSCAR 2021 - ”Nomadland” marele favorit

 

Gala Oscarurilor de duminică va fi transmisă în direct dintr-o gară art deco din Los Angeles, va recompensa filme văzute mai ales în streaming şi va reuni vedetele de la Hollywood pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus, notează AFP, scrie Agerpres. 

"Nomadland", un hibrid între un road movie, o dramă socială şi un documentar, despre vieţile unor americani vârstnici care au pierdut tot din cauza recesiunii economice, este considerat marele favorit în cursa pentru Oscarul la categoria "cel mai bun film".

Cu un total de şase nominalizări la premiile Oscar din acest an, pelicula, în regia cineastei de origine chineză Chloe Zhao, spune povestea unei văduve, interpretată de Frances McDormand, care îşi transformă rulota în locuinţă mobilă şi porneşte la drum, câştigându-şi existenţa din slujbe sezoniere.

"Vrem să ne vedem prietenii ! Avem o mulţime de prieteni nominalizaţi anul acesta şi abia aşteptăm să-i vedem", a declarat Chloe Zhao cu privire la această a 93-a gală a premiilor Oscar.

Fanii riscă să fie dezamăgiţi, în condiţiile în care covorul roşu va fi foarte mic, pentru a respecta regulile sanitare şi distanţarea socială.

De asemenea, cei mai mulţi reporteri vor urmări ceremonia pe internet şi nu toţi mogulii de la Hollywood au primit o invitaţie.

"Nomadland" şi-a dominat adversarele în acest sezon al premiilor din industria cinematografică, iar Chloe Zhao este favorita momentului la Hollywood, cu mari şanse de a deveni a doua femeie din istoria Oscarurilor - şi prima care nu este albă - care să câştige mult-râvnitul premiu pentru "cel mai bun regizor".

Pe fondul pandemiei care a dus la închiderea cinematografelor şi a amânat lansarea marilor producţii hollywoodiene, "Nomadland" - la fel ca unii dintre concurenţii săi, precum "Minari" şi "Sound of Metal" - a reuşit să ia pulsul momentului prin portretizarea unor personaje izolate, aflate la marginea societăţii americane, însă libere în felul lor.

Cursa la categoriile care recompensează performanţele actoriceşti pare însă cu mult mai deschisă, cu un posibil rezultat fără precedent: cele patru premii ar putea reveni unor actori de culoare, după ani de controverse cu privire la compoziţia Academiei Americane de Film, considerată prea albă şi prea masculină pentru a reflecta societatea în toată diversitatea sa.

La categoria "cea mai bună actriţă în rol principal", Frances McDormand ( "Nomadland"), câştigătoare a unui Oscar pentru interpretarea din "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri", este din nou în cursă, alături alte patru concurente, printre care Viola Davis ("Ma Rainey's Black Bottom") şi Carey Mulligan ("Promising Young Woman"), recompensate deja cu premii importante pentru interpretarea lor.

Partenerul de ecran al Violei Davis, Chadwick Boseman, care a murit de cancer vara trecută înainte de lansarea filmului în care interpretează un trompetist bântuit de atrocităţile rasiste, este considerat favorit în cursa pentru "cel mai bun actor în rol principal".

Daniel Kaluuya este în cărţi pentru Oscarul pentru "cel mai bun actor în rol secundar" graţie rolului său din "Judas and the Black Messiah", în timp ce sud-coreeana Youn Yuh-jung, din ce în ce mai populară după discursurile sale recente, amuzante şi caustice, oferite la primirea unor premii pentru "Minari", ar putea triumfa la categoria "cea mai bună actriţă în rol secundar".

Chiar dacă pandemia i-a forţat pe organizatori să amâne Oscarurile cu două luni, coproducătorul galei, regizorul Steven Soderbergh, a promis că această răsturnare de situaţie va fi o ocazie pentru a oferi "un spectacol care nu va semăna cu nimic din ce a fost făcut până acum".

Organizatorii au insistat ca vedetele prezente, printre care Harrison Ford şi Brad Pitt, să poarte haine de gală şi să îşi poată scoate măştile sanitare atunci când se vor afla în faţa camerelor.

Catedrala Patriarhală - evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim - Floriile

 

Duminica Floriilor este sărbătorită la Catedrala Patriarhală începând cu ora 8:30, când are loc sfințirea și împărțirea ramurilor verzi la „Baldachinul Sfinților”, urmând ca Sfânta Liturghie să fie oficiată de la ora 9:30 la Altarul Mare de vară. Participanții sunt rugați să respecte normele pandemice.

„Duminică, 25 aprilie 2021, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfășura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare, conform următorului program:

Începând cu ora 08.30 se va oficia slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie și finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconițe și pachețele cu anafură, vor fi împărțite la „Baldachinul Sfinților” credincioșilor prezenți.

De la ora 09.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale. Dacă vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioși, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare”, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

”Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentând o ciornă drept document Document”

 

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan Național de Redresare și Reziliență a fost trimis Guvernului României spre refacere.

”În cadrul unei festivități amintind de grandioasele spectacole de pe stadion în cinstea lui Nicolae Ceaușescu, președintele Klaus Iohannis și premierul de atunci, Ludovic Orban, printre altele și președintele al Partidului Meu, zis și PNL, lansează Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ce înseamnă acest plan din punct de vedere practic?

Uniunea Europeană adoptase cu ceva timp în urmă o decizie istorică:

De a ajuta cu fonduri uriașe țările membre ale Uniunii Europene ca să iasă din Pandemie.

Cu acest prilej, Uniunea Europeană, axată deja pe Green Deal, adică pe noua revoluție industrială – trecerea de la energia pe gaz și pe carbon, la energia pe hidrogen și regenerabilă, așa-zisa energie verde –, a considerat că banii trebuie investiți de țările membre în noua industrie.

Dacă o luăm de la capăt în multe domenii ale economiei – a socotit Uniunea Europeană – n-are rost să ne întoarcem la industria hrănită cu energia tradițională. Să facem saltul la industria hrănită cu energie verde. Statele membre au fost mandate să facă planuri naționale de folosire a banilor repartizați – repartizați după criterii obiective și nu după influența președinților sau premierilor la Bruxelles – în așa fel încît Uniunea Europeană să le aprobe printr-un procedeu destul de complicat.

Lansarea într-un spectacol de sunet și lumini a PNRR-ului românesc se voia momentul culminant prin care națiunea era anunțată că regimul Iohannis a întocmit acest plan și îl va trimite la Bruxelles. Românii au fost convinși că acesta e Planul.

Spun, acesta e Planul, deoarece planul în varianta de montaj literar-artistic prezentată de Președinție și de PNL lăsa să se înțeleagă că toate problemele social-economice ale României vor fi rezolvate pe baza acestui plan, altfel spus pe baza banilor veniți de la Bruxelles. Banii pe care noi, românii, nu i-am fi văzut în veci dacă nu era Klaus Iohannis.

Deja, chiar de-a doua zi după adoptarea de către Uniunea Europeană a deciziei de sprijinire a economiilor naționale, mașinăria de propagandă prezidențială, avînd în centru Presa miluită și cea pe cale de a fi Miluită, a cultivat teza unui Klaus Iohannis care a obținut pentru România, la început, firește 80 de miliarde de euro, apoi acest 80 de miliarde a devenit 30 de miliarde.

Klaus Iohannis era mai ceva decît tătucul Stalin, ba chiar mai ceva decît Moise. Moise aducea evreilor Tablele Legii date de Dumnezeu în preajma unui foc. Klaus Iohannis aducea românilor un tren de valută pe care românii urmau să-l cheltuiască într-o veselie desăvîrșită.

Au venit alegerile din 6 decembrie 2020.

Pe baza acestui basm electoral, PNL a cîștigat totuși 25% din alegători.

După alegeri, la Ministerul Fondurilor Europene a venit Cristian Ghinea de la USRPLUS. La puțin timp după investirea guvernului, ministrul a dezvăluit opiniei publice din România că Planul lansat în cadrul montajului literar-artistic al cuplului Iohannis-Ludovic Orban a fost respins de Uniunea Europeană:

Nu corespundea prin nimic exigențelor Uniunii Europene.

Exigențe, repet, vizînd trecerea de pe economia alimentată de energia tradițională, pe economia alimentată de energia verde.

După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan a fost trimis Guvernului României spre refacere.

A început o vastă campanie intitulată „Se lucrează la noul PNRR”.

S-a lucrat în văzul tuturor, cu convocarea liderilor Coaliției la Cotroceni, ca să vadă lumea că Documentul e supervizat de domnul Diriginte al Guvernului. Pe 17 martie 2021 Klaus Iohannis a ieșit la fereastra Palatului Cotroceni și ne-a anunțat, cotcodăcind victorios, că s-a realizat un nou PNRR.

Acest PNRR va fi aprobat de guvern și va fi trimis la Bruxelles. Ca și data trecută, lansarea noului Plan, cel de-al doilea Plan, a fost prilej de montaje literare-artistice din partea propagandei prezidențiale.

Și în acest caz planul era prezentat ca un fel de factotum, ca o revărsare de lapte și miere asupra României, care primea 30 miliarde de euro pe de-a moaca, fără să facă nimic, numai și numai pentru că România e condusă de nimeni altul decît Klaus Iohannis.

Și cu acești bani se rezolvau toate problemele României: de la rata mare de divorțuri pînă la numărul mare de WC-uri din fundul curții.

Miercuri, 21 aprilie 2021, seara, la România9, Dan Barna, vicepremier care răspunde și de relația cu Uniunea Europeană, a anunțat că Bruxellesul a retrimis spre refacere Planul. Cel de-al doilea plan lansat cu atîta tam-tam de către Regimul Klaus Iohannis.

Mai mult, sub presiunea primarilor PNL, prin plan au fost cerute aproape 10 miliarde de euro pentru investiții locale. Un primar voia să vîre gaz. Un altul voia să-i cumpere fiică-si o rochie de mireasă; un alt primar voia să-și facă un jacuzzi de proporțiile unor Terme din Roma antică. Cei de la Uniunea Europeană și-au făcut cruce.

Era limpede că cei 30 de miliarde urmau să fie dați pentru a orienta economiile naționale să treacă de pe energia clasică pe energia verde. Românii păreau a nu fi înțeles asta. Al doilea Plan avea aceleași hibe ca și primul. Erau beți sau erau șmecheri, adică români?

Opoziția și minima presă independentă au vorbit de două respingeri ale Planului. În replică, președintele a susținut că n-a fost vorba de Planuri, ci de niște drafturi concepute pentru ca Uniunea Europeană să spună dacă sînt bune sau nu, dar mai ales, pentru a ne arăta ce să corectăm.

Toate bune și frumoase!

Cei care au trîmbițat că Planul din 26 noiembrie 2020 și Planul din 17 martie 2021 sînt Planurile bătute în cuie, trimise la Bruxelles spre aprobare au fost chiar autoritățile române.

Prin urmare, Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentînd o ciornă drept document Document.

Altfel spus, o omidă drept fluture”, conform cristoiublog.ro

O anumită categorie de români ar putea ieși la pensie mai devreme

 

Potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat, se urmărește modificarea legislației privind reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă.

Pe data de 14 aprilie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B140/2021, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prezenta propunere prevede reducerea cu 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de cele 4 luni care sunt prevăzute în prezent.

Proiectul propune modificarea art. 18 lit a.), astfel:

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

– 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

Conform legislaţiei, locurile de muncă în condiţii deosebite sunt considerate “locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”.

Ca şi exemplu, cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 1 an vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 luni, iar cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 30 ani vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani şi 8 luni.

Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial, conform zf.ro.

PETIȚIA - Instrument de luptă anticorupție

 

Dreptul de petitionare este prevazut in art. 51 din Constitutie 2).

Reglementarea detaliata a modului in care acest drept poate fi exercitat a fost facuta prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 3) privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor.

Potrivit ordonantei, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia,

sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică,

pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa

autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe

centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale

de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome (denumite în

generic, in ordonanta, autorităţi şi instituţii publice).

Pot fi adresate petitii si Parlamentului si Presedintelui Romaniei,

dar regimul lor nu este prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 27/2002, ci

in reglementarile proprii pe care cele doua autoritati le adopta 4) / emit 5) cu privire la modul de solutionare a petitiilor ce le sunt adresate.

Prin petitie se valorifica un drept sau un interes personal (direct

legat de autorul petitiei) ori se aduce la cunostinta

autoritatii/institutiei publice existenta unei probleme de ordin

general.

In cazul in care petitia nu vizeaza direct un interes personal, ci

obtinerea de informatii cu caracter general, ce privesc sau rezulta din

activitatea unei autoritati/insitutii publice, solicitantul va trebui sa

urmeze procedura speciala prevazuta de Legea nr. 544/2001, privind

liberul acces la informatiile de interes public.

Compartimentul pentru relatii cu publicul din cadrul

autoritatii/insitutiei publice primeste, înregistreaza, se îngrijeste de

rezolvarea petiţiilor şi expediaza răspunsurile către petiţionari.

Petitiile sunt inregistrate si evidentiate separat de cererile

intemeiate pe Legea nr. 544/2001.

Ordonanta prevede raspunderea directa a conducătorilor

autorităţilor/instituţiilor publice pentru buna organizare şi

desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a

petiţiilor. De asemenea, ordonanta prevede aceeasi raspundere directa a

conducatorilor si pentru legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora

în termenul legal. Mentionarea expresa a “raspunderii directe” semnifica

importanta pe care a dorit sa o acorde legiuitorul activitatii de

rezolvare a petitiilor.

In cazul in care o petiţie este adresata greşit (unei alte

autoritati/insititutii publice decat cea competenta, potrivit legii, sa

rezolve problema sesizata) ea va fi redirectionata, în termen de 5 zile

de la înregistrare, de către autoritatea/instituţia care a primit-o si

care va proceda si la înştiinţarea petiţionarului despre aceasta.

Pentru ca o petitie sa fie “valabila”, sa fie luata in seama de

autoritati, trebuie obligatoriu sa fie semnata de petitionar si sa

contina datele de identificare ale petitionarului (nume, domiciliu). In

lipsa acestora, petitia nu se ia în considerare şi se clasează.

In termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei,

autoritatea/instituţia publica trebuie sa comunice petitionarului un

răspuns, favorabil sau nefavorabil. Termenul de 30 zile poate fi

prelungit cu 15 zile, deci poate ajunge la 45 de zile, in situaţia în

care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai

amănunţită; prelungirea poate fi acordata numai de catre conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice.

Răspunsul trebuie semnat de către conducătorul

autorităţii/instituţiei publice ori de persoana împuternicită de acesta,

precum şi de şeful compartimentului care a soluţionat petiţia. În

răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei

adoptate.

Pentru evitarea “abuzului” in exercitarea dreptului de petitionare,

in cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau

instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea

se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care

trebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Dacă după

trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi

petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit

sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial

făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

Ordonanta prevede doar sanctiuni disciplinare pentru incalcarea

dreptului la petitionare. Astfel, constituie abatere disciplinară şi se

sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii

următoarele fapte:

– nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor;

– intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;

– primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării,

fără să fie înregistrată şi fără să fie repartizată de şeful

compartimentului de specialitate.

Descarcati un Model de petitie

Recomandam ca petitia sa fie trimisa prin posta, recomandat sau cu confirmare de primire (preferabil, cu confirmare de primire).

Note:

1) Desigur, aceasta se adreseaza doar organelor de ancheta (politie, parchet).

2) Art. 51 din Constitutia revizuita in 2003 (fostul art. 47 din Constitutia din 1991) are urmatorul continut:

“(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.

(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.”

3) Ordonanta Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002,

privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, a fost

publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1

februarie 2002 si a fost aprobata, cu modificari si completari, prin

Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002. Ulterior, Legea nr.

233/2002 a suferit o rectificare, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 613 din 20 august 2002.

4) In acest sens, art. 183 – 187 din Regulamentul Camerei Deputatilor prevad:

“Art. 183. – (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor.

(2) Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art.

184. – Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii,

consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul

petiţionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va

fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Art. 185. – (1)

Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea

abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente,

spre dezbatere şi soluţionare.

(2) Oricare membru al Camerei poate

lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens

preşedintelui comisiei sesizate.

Art. 186. – (1) Comisia sesizată va

decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei

autorităţi publice competente sau o va clasa.

(2) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.

Art.

187. – (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei

şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la

începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petiţiilor primite şi

asupra modului de soluţionare a acestora.

(2) În raport se vor face

menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la

petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.

(3) Autorităţile

publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să

transmită comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de

la primirea petiţiei.”

De asemenea, art. 164 – 167 din Regulamentul Senatului prevad:

“Art.

164. – Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului.

Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se

domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art. 165. –

Petiţiile se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea

primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele,

domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii.

Art. 166. – (1)

Petiţiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul

dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei

permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor

cărora le-au fost adresate personal.

(2) Orice membru al Senatului

poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest

scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizată.

(3) Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente.

Art.

167. – (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu

suferă amânare, sesizând de îndată autorităţile publice competente, în

vederea soluţionării lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în

cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei

autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite

problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului.

(2)

Autorităţile publice sesizate au obligaţia să informeze Senatul, în

scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptată.

(3) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.”

5) Soluţionarea petiţiilor adresate Preşedintelui

României se face în conformitate cu Normele privind procedura de

soluţionare a petiţiilor adresate Preşedintelui României, emise în baza

Legii nr. 233/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002

privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, norme

cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei

Prezidenţiale. In esenta, petitiile sunt primite si gestionate de

Compartimentul Probleme Cetăţeneşti din cadrul Administraţiei

Prezidenţiale, care trebuie sa raspunda petentului in termen de 45 de

zile de la primire. Acelasi compartiment se ocupa si de organizarea şi

asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu excepţia

dispoziţiilor speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă

la informaţiile de interes public.

6) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

7) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

8) In cazul persoanelor fizice.

9) Se completează in cazul persoanelor juridice.

Conform https://www.romaniacurata.ro/i-petitia/