Libanul nu mai este la marginea prăpastiei, a căzut în ea. Aceasta este impresia pe care țara cedrilor le dă a doua zi după gigantica explozie care a devastat Beirut marți, 4 august.
Explozia care a ucis cel puțin 78 de oameni și a fost resimțită în jurul a zece kilometri distanță, vine pe fondul unei crize fără precedent.
Moneda națională este în cădere liberă, clasa de mijloc este în colaps și instituțiile statului sunt degradate.
Ciuperca uriașă de fum negru care s-a format marți, în jurul orei 18:00, deasupra portului Beirut, este tristul simbol al unui sistem de implementare. El subliniază falimentul modelului care trebuia să permită reconstrucția Libanului după războiul civil (1975-1990) și care, dimpotrivă, l-a dus la căderea sa.
Cu câteva ore înainte de detonare, la jumătatea dimineții, zeci de manifestanți au încercat să forțeze intrarea ministerului energiei pentru a protesta împotriva reducerilor de putere care îngreunează viața zilnică a libanezului.
Trei, cinci, zece ore pe zi, sau chiar mai mult: durata opririi depinde de locul în care locuiește și de eficiența „motorului”, a generatorului clădirii sau a cartierului, presupus a compensa măsuri de raționament ale companiei naționale de electricitate.
Această instituție, groapă financiară și templu al hramului, mărturisește degradarea în creștere a aparatului de stat. Toate guvernele care s-au succedat în ultimii treizeci de ani au promis că vor reforma sectorul energiei electrice, care astăzi reprezintă 40% din datoria țării. Și niciunul nu a reușit.
În aceeași marți, în jurul orei 17.30, cu câteva minute înainte de haos, ministrul de Interne și-a amintit datele și orele următoarei faze de reconfinire, între 6 și 10 august. Foarte puțin afectat în primăvară de epidemia Covid-19, Libanul se confruntă cu un al doilea val mai violent. La ritmul actual de contaminare (aproximativ 200 de cazuri noi pe zi), sistemul de sănătate al țării promite să fie copleșit foarte repede.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu