Costurile semnificativ mai scăzute în România pentru tratarea, valorificarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a celor din plastic provenite din spațiul european, constituie un ”stimulent economic” important pentru expedierile ilegale de deșeuri spre România. Deși deșeurile traversează spațiul Schengen, autoritățile naționale competentte românești au identificate o presiune în plus în a efectua controale de depistare/identificare în special pe rutele cunoscute ca fluxuri de transport deșeuri, deoarece ”filtrele la intrare” nu mai includ și controlul specific de vamă la granițele naționale/intracomunitare, pe zona de intrare vest, dar și sud, granițele comunitare cu Ungaria și Bulgaria, se arată într-un document semnat de ministrul Mediului, Costel Alexe.
O altă mare atractivitate pentru grupările care acționează în traficul ilegal de deșeuri o reprezintă exact taxa la depozitare pentru o tonă de deșeu. Aceasta este scăzută, 17 euro, în comparație cu cele din Italia, Franța, Germania sau Anglia, unde sunt cuprinse între 150 de euro și 500 de lire sterline. Dacă se adaugă lipsa contractelor cetățenilor cu societățile de salubrizare, rezultă o explozie a depozităroilor necontrolate cu deșeuri pe teritoriul național, cea mai mare parte fiind totuși deșeuri ”naționale” și nu din import, avest fapt având efect pe palierul costurilor, prețurilor și tarifelor legate de tona de deșeu depozitate la ”groapă”. Dacă se va mări foarte mult această taxă, vor crește cu siguranță depozitările ilegale cu deșeu ”național”, proporțional, iar dacă rămâne la același nivel constituie în continuare o atracție pentru importurile ilegale.
În ultima perioadă, au fost identificate probleme comunce nou, cu care se confruntă atât autoritățile română dar mai ales cele europene, având în vedere impunerea și menținerea de către China a unor restricții mult mai mari în ceea ce privește interzicerea importului pentru mau multe tipuri și categorii de deșeurile, de la cele din plastic, de uz casnic până la hârtie nesortată și materiale textile reciclate și mai ales a celor din industria metalurgică.
Astfe, piețele se reconfigurează teritorial, câutând noi soluții, inclusiv o relocare a activităților de recilcare prin investiții masive chinezești în societăți europene, care însă ar trebui să graviteze în principal în zona economiei circulare și cu recuperare majoră de materii prime valoroase, în mod corect și nu disimulat.
Deși în perioada 2017-2019 a înregistrat o scădere a acestui tip de trafic cu deșeu de plastic, spațiul românesc va fi supus unor presiuni în creștere, în sensul în care vor fi foarte multe solicitări de ”reciclare” pentru deșeurile care în mod normal, provenind din vest, ar fi destinate, în principiu, procesărilor în instalații din China, așa cum se întâmplă cu traficul de deșeu din plastic din deșeu menajer în creștere pentru Bulgaria, mai precis pentru fabricile de ciment bulgare.
În principiu, România este țară de destinație pentru deșeul de plastic provenit din zona europeană, este țară de tranzit, dar este și țară de expediție în special pentru China, însă în cazul deșeurilor provenite din industria metalurgică națională.
Majoritatea celor care vor să eludeze legea merg pe declararea și falsificarea documentelor care însoțesc deșeurile. Sunt astfel declarate deșeuri versi (nepericuloase) care circulă însoțite numai de documente simple de informare tip Anexa VII, însă în fapt, ele pot avea un caracter periculos și ar trebui să fie însoțite de documentul de notificare. Exemplu edificator este transferul de deșeuri de plastic către fabricile de ciment, documentat și cercetate de către Garda Națională de Mediu, împreună cu Poliția și Parchetul competent. Anul acesta, S.C. Rigk – Societate pentru Preluarea Ambalajelor Industriale și Comerciale din Plastic S.R.L. și Dambeck Markus – cetățean german au fost trimiși în judecată. Este vorba despre săvârșirea infracțiunii de import/export de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale care intră în domeniul de aplicare al art.2 pct. 35 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deşeuri.Dosarul a fost preluat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia. Mai exact, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul General a reclamat faptul că SC Rigk SRL, în perioada octombrie 2018 – 28.03.2019 a importat din Germania cantitatea de 204 tone deşeuri, constând în 58 de baloţi – 20012 kg de ambalaje de mase plastice (polipropilenă). Deşeurile au fost recepţionate pe amplasamentul SC Rigk SRL Bragadiru, în Ilfov, fără a fi supuse unei alte operațiuni de procesare.
Totodată, circa 7.000 de metri cubi de deşeuri de plastic sub formă de baloţi compacţi sunt depozitaţi pe platforma de la Pata Rât a Regiei de Administrare a Domeniului Public (RADP) din Cluj-Napoca. Deşeurile au inscripţii doar în limba italiană, fapt care sugerează că ar proveni din Italia. Garda de Mediu Bihor anchetează două firme din judeţ cu legături cu mafia italiană a deşeurilor.
La începutul acestui an, polițiștii de frontieră și procurorii au descoperit zeci de containere pline cu deșeuri stropite cu o substanță toxică. Resturile erau trecute în documentele de import drept mărfuri la mâna a doua – dar în realitate, spun anchetatorii, erau gunoaie aduse din Marea Britanie de o navă sub pavilion olandez. Anchetatorii vorbesc despre 2.000 de tone de deșeuri intrate ilegal în România. Gunoaiele au fost descoperite după ce autorităţile au decis să verifice suplimentar toate containerele care vin din Marea Britanie, după Brexit. În actele firmei care le-a importat, resturile erau trecute drept mărfuri la mâna a doua.
sursa:https://www.cotidianul.ro/de-ce-a-ajuns-romania-groapa-de-gunoi-a-europei/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu