9.17.2020

Miliția la Parchetul European

 


Activitatea anticorupție în România, a L.C. Kovesi, s-a dovedit în mod unanim a fi apreciată drept calul troian al subminării statului constituțional și a instituțiilor cu atribuții specifice pe siguranța națională. Exact aceeasi operatiune a demerat, sub alte auspicii, Securitatea în anii ‘50, destabilizând orice rezistență din instituții, societate sau opinie publică.

Cine crede că fostul magistrat a ajuns în fruntea Parchetului European grație unei minime aprecieri privind activitatea în spiritul statului de drept și a efortului de a-l susține se află în eroare maximă. Interesul ca tânăra procuroare să acceadă pe un scaun deocamdată de aer se dovedește a fi unul mult prea conjunctural, cu foarte multe suspiciuni rezonabile. Când în Europa există atâția specialiști cu vădită dăruire și cunoaștere, educați în spiritul legii și democrației, tocmai România, măcinată de corupție și de o mentalitate politico-criminală, imanentă sistemului, era cea mai indicată să aducă omul potrivit? Chiar o persoană asupra căreia există gravă suspiciune de acționare în serviciu pe alte căi decât cele constituționale, dovedește chemarea și amplitudinea pentru valorile europene ale legii?

L.C. Kovesi nu depășește nivelul unui milițian în abordarea chestiunilor de principiu și de formă ale mandatului care i s-a încredințat, cel puțin din modul în care s-a exprimat asupra acestuia. Este limpede că șeful Parchetului European trebuie să fie o personalitate publică, una care să fi riscat și luptat la propriu în numele valorilor, nu numai juridice, însă nu împotriva acestora. Probabil că un asemenea om nu este necesar, fapt care rezultă din lipsa suspectă a unor candidaturi sau propuneri pentru această poziție. Europa, în acest moment, preferă un personaj controversat, fără o viziune și o diligență adecvate.

Infracțiunile de crimă organizată traversează statele lumii precum culoarele aeriene. Situația din România, din interiorul sistemului, interzice deocamdată să promoveze persoane credibile sau apte pentru mandate elocvente, atâta vreme cât sistemul românesc fabrică nelegalitate, drame publice. Marionetele, mercenarii, agenții de toate felurile ar trebui excluși de la accederea la portofolii semnificative. Doar o asemenea perspectivă, contrară celei de acum din România, va permite promovarea interesului național prin funcționari comunitari care astfel vor fi o punte de legatură între țară și ceilalți, precum și între partenerii noștri.

Pentru a ilustra o asemenea ipostază trebuie ca persoana în cauză să își găsească libertatea într-o activitate fără pată și, astfel, să poată reprezenta interesul public, urmând un fir roșu al sacrificiului în numele democrației și drepturilor. Altfel, cetățenii europeni vor avea manipulare, conspirații, subminări și tot ce poate fi mai rău. Nu este deloc exclus ca acceptarea L.C. Kovesi să acopere unele măsuri nu tocmai legale care se pregătesc pentru unele state, în continuarea celor deja în mod regretabil și disproporționat aplicabile.

Cât privește lupta anticorupție europeană, nu este deloc exclus ca aceasta va urma linia românească, ocupându-se de octogenarele vânzătoare de pătrunjel.

sursa:https://www.cotidianul.ro/militia-la-parchetul-european/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu