De câteva luni se vorbește despre un anunț al Chinei și Nepalului privind altitudinea vârfului Everest și, deși noua valoare nu are cum să difere mult față de cea larg acceptată, măsurătoarea este foarte importantă pentru ambele țări. Noua valoare nu este importantă doar pentru geologi, ci este și o chestiune de mândrie națională, de independență și de a dovedi ce pot face noile tehnologii. În plus, discuția este dacă să se ia în considerare, sau nu, stratul de zăpadă de pe vârf.
Everest este cel mai înalt vârf din lume, altitudinea fiind de 8.848 de metri, cu peste 200 de metri mai mult decât locul doi, vârful K2, de 8.611 m. Până la 1849 se credea că cel mai înalt vârf din lume este Kangchenjunga (care cu ai săi 8.586 m este de fapt pe locul trei).
Actuala valoare pentru Everest datează din 1956 când a fost măsurată de Survey of India, însă înălțimea vârfului variază din cauza activității tectonice, un exemplu fiind puternicul cutremur de 7,8 grade Richter din 2015. Apoi, diversele valori obținute la măsurare au depins de cine a făcut măsurătorile, ce repere au luat și dacă au luat în calcul și stratul de zăpadă de pe vârf sau au considerat că înălțimea reală este cea unde este stânca.
Deși pare banal, Nepal și China nu au căzut mult timp de acord dacă la valoarea finală să fie luată în considerare la măsurători și zăpada de pe vârf, iar chestiunea a fost rezolvată în 2010 când China a acceptat valoarea de 8.848 luând în calcul și stratul de zăpadă, iar Nepalul a acceptat valoarea chineză de 8,844.43 m care nu includea stratul de zăpadă.
În octombrie 2019 președintele chinez Xi Jinping a făcut o vizită istorică în Nepal și, în afară de o serie de acorduri economice legate de drumuri și căi ferate, s-a anunțat și că cele două țări vor coopera pentru re-măsurarea Everest-ului și vor anunța împreună rezultatele.
O echipă de alpiniști și geologi nepalezi au urcat pe vârf în mai 2019 cu echipamente de precizie pentru a face măsurători, iar China a urcat pe partea tibetană în primăvara acestui an, într-un 2020 în care pandemia a făcut ca muntele să fie pustiu. Anunțul este așteptat cât de curând și ar fi trebuit făcut în această vară, dar pandemia a dus la amânarea momentului.
Cele două țări au folosit puncte de referință diferite la nivelul mării: China a folosit Marea Galbenă, iar Nepal, un punct apropiat de Golful Bengal.
Dar de ce au decis cele două țări să investească într-o nouă măsurare, când este clar că noua valoare nu are cum să fie departe de cea larg acceptată de 8.848 m?. Ei bine, primele valori au fost măsurate de britanici, de indieni sau de americani și este o chestiune de mândrie națională pentru cele două țări din zona Everest-ului să aibă o valoare comună măsurată acum, cu mijloace moderne.
Mai ales pentru China este o chestiune de mândrie națională, cea mai populată țară din lume insistând că va fi cea mai precisă măsurătoare din istorie pentru celebrul vârf. China s-a folosit de Everest în acțiunile sale de propagandă: Mao a ordonat în 1960 o uriașă expediție pentru ca vârful să fie atins și dinspre Tibet, iar în 2008 flacăra olimpică a fost dusă pe vârf (a fost aprinsă aproape de vârf și apoi purtată 30 de metri). China a mai realizat două măsurători până la cea din 2020: în 1975 și 2005. Acum, la măsurătoarea high-tech din 2020, chinezii au folosit și satelitul de navigație BeiDou.
Nepalul, pe de altă parte, obține venituri importante de pe urma turismului și nici nu are de ce să se certe cu China, țară din care vin 90% dintre investițiile directe. Nepalul a terminat măsurătorile, iar anunțul final va fi făcut când vor fi pregătiți chinezii.
Prima ridicare topografică ce a măsurat altitudinea vârfului Everest a fost făcută acum mai bine de 160 de ani de Imperiul Britanic, iar pe hărți vârful era trecut sub numele ”Peak XV”. Echipa de topografi era condusă de Sir George Everest.
Pentru China, anul 2020 este special dacă vorbim de vârful Everest, fiindcă se împlinesc 60 de ani de la expediția care a dus la prima ascensiune pe ruta nordică. Trei membri ai expediției au ajuns atunci și pe vârf și, fiindcă nu au existat fotografii, realizarea a fost privită cu scepticism în Occident în primii ani.
Everest este cel mai înalt vârf din lume, altitudinea fiind de 8.848 de metri, cu peste 200 de metri mai mult decât locul doi, vârful K2, de 8.611 m. Până la 1849 se credea că cel mai înalt vârf din lume este Kangchenjunga (care cu ai săi 8.586 m este de fapt pe locul trei).
Actuala valoare pentru Everest datează din 1956 când a fost măsurată de Survey of India, însă înălțimea vârfului variază din cauza activității tectonice, un exemplu fiind puternicul cutremur de 7,8 grade Richter din 2015. Apoi, diversele valori obținute la măsurare au depins de cine a făcut măsurătorile, ce repere au luat și dacă au luat în calcul și stratul de zăpadă de pe vârf sau au considerat că înălțimea reală este cea unde este stânca.
Deși pare banal, Nepal și China nu au căzut mult timp de acord dacă la valoarea finală să fie luată în considerare la măsurători și zăpada de pe vârf, iar chestiunea a fost rezolvată în 2010 când China a acceptat valoarea de 8.848 luând în calcul și stratul de zăpadă, iar Nepalul a acceptat valoarea chineză de 8,844.43 m care nu includea stratul de zăpadă.
În octombrie 2019 președintele chinez Xi Jinping a făcut o vizită istorică în Nepal și, în afară de o serie de acorduri economice legate de drumuri și căi ferate, s-a anunțat și că cele două țări vor coopera pentru re-măsurarea Everest-ului și vor anunța împreună rezultatele.
O echipă de alpiniști și geologi nepalezi au urcat pe vârf în mai 2019 cu echipamente de precizie pentru a face măsurători, iar China a urcat pe partea tibetană în primăvara acestui an, într-un 2020 în care pandemia a făcut ca muntele să fie pustiu. Anunțul este așteptat cât de curând și ar fi trebuit făcut în această vară, dar pandemia a dus la amânarea momentului.
Cele două țări au folosit puncte de referință diferite la nivelul mării: China a folosit Marea Galbenă, iar Nepal, un punct apropiat de Golful Bengal.
Dar de ce au decis cele două țări să investească într-o nouă măsurare, când este clar că noua valoare nu are cum să fie departe de cea larg acceptată de 8.848 m?. Ei bine, primele valori au fost măsurate de britanici, de indieni sau de americani și este o chestiune de mândrie națională pentru cele două țări din zona Everest-ului să aibă o valoare comună măsurată acum, cu mijloace moderne.
Mai ales pentru China este o chestiune de mândrie națională, cea mai populată țară din lume insistând că va fi cea mai precisă măsurătoare din istorie pentru celebrul vârf. China s-a folosit de Everest în acțiunile sale de propagandă: Mao a ordonat în 1960 o uriașă expediție pentru ca vârful să fie atins și dinspre Tibet, iar în 2008 flacăra olimpică a fost dusă pe vârf (a fost aprinsă aproape de vârf și apoi purtată 30 de metri). China a mai realizat două măsurători până la cea din 2020: în 1975 și 2005. Acum, la măsurătoarea high-tech din 2020, chinezii au folosit și satelitul de navigație BeiDou.
Nepalul, pe de altă parte, obține venituri importante de pe urma turismului și nici nu are de ce să se certe cu China, țară din care vin 90% dintre investițiile directe. Nepalul a terminat măsurătorile, iar anunțul final va fi făcut când vor fi pregătiți chinezii.
Prima ridicare topografică ce a măsurat altitudinea vârfului Everest a fost făcută acum mai bine de 160 de ani de Imperiul Britanic, iar pe hărți vârful era trecut sub numele ”Peak XV”. Echipa de topografi era condusă de Sir George Everest.
Pentru China, anul 2020 este special dacă vorbim de vârful Everest, fiindcă se împlinesc 60 de ani de la expediția care a dus la prima ascensiune pe ruta nordică. Trei membri ai expediției au ajuns atunci și pe vârf și, fiindcă nu au existat fotografii, realizarea a fost privită cu scepticism în Occident în primii ani.
Surse: National Geographic, Indian Express;https:https://science.hotnews.ro/stiri-terra-24316002-china-nepalul-masoara-varful-everest-nu-doar-geografie-geopolitica.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu