Germania a reușit să medieze ajungerea la un compromis cu Polonia și Ungaria în ce privește condiționarea accesului la fondurile europene de respectarea ”statului de drept” și a ”valorilor europene”. Germania, cu interese economice majore în cele doua state și în întreaga Europă Centrală și de Est, avea interesul de a nu crea disensiuni majore între statele din regiune și restul UE și s-a folosit de președinția rotativă a Consiliului UE pentru a forța acest compromis. De altfel, Germania a fost cea care, în cursul negocierilor din această vară, a propus o definiție foarte laxă a statului de drept, pentru a se asigura că Polonia și Ungaria vor adera la noul mecanism al condiționării politice, însă varianta germană a fost respinsă.
Ajungerea la acest compromis înseamnă că bugetul UE și planul de recuperare economică, în valoare totală de 1,85 de trilioane de euro ar putea fi adoptate până la finalul anului, pentru a se evita intrarea în anul 2021 prin prelungirea lunară a cadrului multiannual anterior (2014-2020). Întelegerea ar putea fi încheiata chiar la Consiliul European care a început astăzi, 10 decembrie.
Care este compromisul la care s-a ajuns? Condiția respectării statului de drept rămâne in picioare, motiv pentru care marile publicații occidentale vorbesc despre o înfrângere a guvernelor de la Budapesta și Varșovia. Însă măsura punitivă de a bloca accesul unei țări la fondurile UE din cauza nerespectării statului de drept nu va putea fi aplicată decât după o decizie în acest sens a Curții Europene de Justiție. Majoritatea voturilor in Consiliul European nu va fi suficientă, dacă statul în cauză decide sa se adreseze Curții. Potrivit Politico.eu, asta înseamnă că, din momentul activării acestei clauze și până la o eventuală blocare a accesului la fonduri ar putea trece luni de zile, dacă nu chiar mai bine de un an. În plus, Ungaria și Polonia au reușit să obțină prevederea că această condiționare politică a accesului la banii UE nu se va aplica decât pentru actualul cadru financiar multiannual (2021-2027).
”Victorie!”, a scris pe Twitter ministrul ungar al Justiției, Judit Varga. ”Am reușit să separăm planurile ideologice de ajutorul financiar pentru pandemie și să împiedicăm șantajul politic”, a scris ea, adăugând că ”înțelegerea respectă tratatele UE și identitatea noastră națională”. Varga a mai vorbit despre „triumful” cooperării polono-ungare.
Însă nu toată lumea este mulțumită. Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, adept al liniei dure față de UE, care amenințase recent ca își va retrage partidul din coaliția cu formațiunea lui Jaroslaw Kaczynski, a scris pe Twitter: ”interpretările” și ”liniile directoare nu sunt legi!”. ”Dacă regula combinării bugetului UE cu ideologia intră în vigoare, atunci vom avea o limitare semnificativă a suveranității Poloniei și o încălcare a tratatelor UE. Nu suntem de acord cu asta!!! Haideți să luptăm pentru interesele Poloniei!”, a scris Ziobro pe Twitter.
Într-adevăr, așa cum arată ministrul polonez, mecanismul condiționării accesului la fondurile UE de statul de drept a rămas în picioare, iar acest lucru este salutat de toți diplomații occidentali la UE. Singura lor nemulțumire este posibilitatea ca țările vizate să facă apel la Curtea Europeană de Justiție. Moritz Korner, deputat german din grupul Renew Europe, condus de Dacian Cioloș, a spus că această din urmă clauză este „cu adevărat proastă”, pentru că se poate ajunge la amânarea ”cu un an și jumătate-doi ani” a aplicării măsurii punitive de blocare a accesului la fonduri.
Cu excepția poziției mai radicale a ministrului Ziobro, guvernul de la Varșovia a părut mereu mai deschis la compromis în ce privește condiționalitatea statului de drept. Prin urmare, analiștii consideră că actualul compromis a fost negociat de Germania și Angela Merkel în primul rând cu premierul ungar Viktor Orban. Așa s-ar explica introducerea clauzei ce permite apelul la Curtea Europeană de Justiție. Iar totul nu ar fi decât un calcul politic pe termen scurt al lui Viktor Orban.
Despre ce este vorba, ne-o arată politicienii din opoziția de la Budapesta, care se consideră principalele victime ale compromisului mediat de Germania. Klara Dobrev, deputată a Coaliției Democrate din Ungaria, un partid liberal, atrage atenția că guvernul Orban a pierdut toate procesele de la Curtea Europeană de Justiție, prin urmare așa se va întâmpla și în cazul în care va apela la instanța europeană pentru a scăpa de o potențială blocare a accesului la banii europeni. Viktor Orban știe că va pierde la Curtea Europeană, caz în care totul va ține de data la care instanța de la Luxemburg va da verdictul – va fi înainte de campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2022 sau după? Acesta a fost calculul lui Viktor Orban, scrie politiciana socialistă Ildiko Lendvai. Oare a ajuns Viktor Orban la un acord secret cu Germania pentru ca instanța europeană să amâne un verdict privind fondurile UE până după realegerea sa pentru al patrulea mandat consecutiv?
Eurodeputatul ecologist german Daniel Freund înțelege în același fel compromisul negociat de Germania. ”În fond, acest compromis îl asigură pe Viktor Orban că va primi finanțare UE pentru realegerea sa în 2022”, a spus Freund.
Este limpede că opoziția din Ungaria trebuie să facă front comun cu Comisia Europeană pentru a bloca accesul la fonduri înainte de alegeri, aceasta fiind singura șansă a detronării lui Orban. Este evident că aceste calcule și analize, fie ale taberei Orban-Fidesz, fie ale opoziției ungare și ale Comisiei Europene, pornesc toate de la premisa unei justiții europene politizate la maximum, adică a unei justiții europene inexistente, într-o UE, nu-i așa, a ”valorilor” și a ”statului de drept”.
sursa:https://www.cotidianul.ro/statul-de-drept-victorie-a-ungariei-sau-a-bruxellesului/
