8.30.2021

Îngrijorare la Bruxelles : „Ce mai rămâne din UE ?”

 


Guvernul de la Budapesta a obținut o victorie de etapă importantă, iar Comisia Europeană a ajuns să fie amenințată de mai mulți europarlamentari cu trimiterea în Fața Curții Europene de Justiție. Motivul este neactivarea mecanismului statului de drept în cazul Ungariei și al Poloniei, mecanism care ar fi permis blocarea accesului la fondurile europene pentru țările care încalcă normele statului de drept. Săptămâna trecută a fost depășit termenul limită, iar Comisia Europeană nu a acționat împotriva celor două guverne.

În Ungaria, Magyar Nemzet a scris că avem de-a face cu o victorie a lui Viktor Orban. Mecanismul statului de drept a intrat în vigoare în mod oficial încă din ianuarie 2021, iar aplicarea sa ar fi trebuit să înceapă în luna august. Dar Ungaria și Polonia au făcut front comun și, pentru a vota pentru instituirea acestui mecanism, au pus condiția ca el să fie suspendat până în primăvara anului viitor, atunci când în Ungaria vor avea loc alegeri generale. Apoi, guvernele de la Budapesta și Varșovia au contestat acest mecanism al statului de drept la Curtea Europeană de Justiție, acolo unde un verdict poate aștepta și ani de zile.

Parlamentul European a criticat decizia Comisiei de a nu sancționa Polonia și Ungaria, adoptând, în luna martie, o rezoluție prin care amenință CE cu trimiterea în fața Curții Europene de Justiție. A urmat, în iunie, o scrisoare a președintelui PE, David Sassoli, adresată Ursulei von fder Leyen. Răspunsul președintei CE a venit abia acum și arată că PE nu a menționat în scrisoarea cu pricina niciun caz concret in care ar fi trebuit aplicat mecanismul statului de drept, pentru blocarea accesului la fondurile UE. Analiștii europeni consideră că acest răspuns al președintei CE nu face decât să confirme că guvernul Viktor Orban a avut o strategie câștigătoare, reușind să impună o definiție foarte restrânsă a ”statului de drept”. Prin urmare, mecanismul condiționării politice nu poate fi utilizat decât în cazuri cât se poate de specifice, neacceptându-se generalizări.

Eurodeputata maghiara Katalin Cseh (unul dintre fondatorii din diaspora ai partidului-ONG Momentum, parte a grupului Renew din PE, alături de USR-PLUS, condus de Dacian Cioloș) a tunat la adresa guvernului țării sale și a Comisiei Europene. ”Nu renunțăm până când mecanismul statului de drept nu este implementat. E timpul să ne adresăm justiției”, a spus Cseh. Eurodeputata Sophie in’t Veldt, din Olanda, a declarat că răspunsul lui von der Leyen la scrisoarea PE este ”nu numai o insultă la adresa Parlamentului, ci și o insultă la adresa cetățenilor europeni”.

Eurodeputații sunt nemulțumiți că, pentru moment cel puțin, guvernul de la Budapesta scapă nesancționat după adoptarea unei legi care interzice propaganda LGBT în rândul minorilor. În plus, majoritatea FIDESZ a modificat Constituția Ungariei pentru a interzice cuplurilor formate din persoane de același sex să adopte copii. O lege similară a fost adoptată și în Polonia, anul acesta.

Guvernul de la Varșovia a ieșit ceva mai șifonat din disputa cu Comisia Europeană. Pentru a nu risca pierderea accesului la fondurile UE, prin neacceptarea Planului Național de Redresare și Reziliența, guvernul Eurosceptic al Poloniei a decis să respecte o decizie a Curții Europene de Justiție și să renunțe la Camera Disciplinară de pe lângă Curtea Supremă, însărcinată cu anchetarea infracțiunilor magistraților. Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a declarat că UE duce un ”război hibrid” împotriva sistemului judiciar din Polonia. ”Ce ne spune Europa? Că, prin alegeri democratice, polonezii nu pot să reformeze cu adevărat justiția”. Ziobro a mai spus că spera ca guvernul să continue o reformă justiției care ”nu-i mulțumea deloc pe eurocrați, cei care preferă să reducă suveranitatea Poloniei”.

Eurodeputatul ecologist german Daniel Freund a arătat cât de greu îi este Comisiei Europene să ia măsuri împotriva unor state membre, câtă vreme executivul UE depinde de sprijinul tuturor guvernelor. El a mai amintit că von der Leyen a fost confirmata în fruntea CE inclusiv prin votul Ungariei și Poloniei, voturi pentru care actuala președintă a făcut un lobby intens la vremea respectivă. ”Ungaria a blocat în mod repetat mai multe rezoluții privind nerespectarea drepturilor omului în Hong Kong sau când au izbucnit luptele în Israel, la începutul acestui an. Și Ungaria a făcut asta pentru a da o palmă statelor care acuză guvernul Ungariei pentru încălcarea principiilor statului de drept”, a spus Freund.  ”Felul în care evoluează disputa privind statul de drept cu Polonia și Ungaria pune sub semnul întrebării însăși existența UE. Dacă statele membre nu respectă tratatele, dacă Comisia și Consiliul nu îi pedepsesc pe cei care nu respectă tratatele, atunci ce mai rămâne din UE?”, a spus Freund.

Un răspuns la întrebarea lui Freund este: rămâne oricum o uniune economică, așa cum și-a dorit Marea Britanie, o uniune de pe urma căreia Germania a obținut un surplus comercial enorm, profitând vreme de doua decenii de pe urma unei monede euro subevaluate față de marca germană, o situație ideală pentru o economie bazată pe export. Iar în ce privește fondurile europene oferite statelor beneficiare nete, Freund ar trebui să știe ceea ce a spus, în 2017, compatriotul său Gunther Oettinger, fost comisar pentru Energie și comisar pentru Buget: „O mare parte din fiecare euro ce merge în Polonia se întoarce în Germania, polonezii folosesc banii pentru contracte cu industria germană, pentru a cumpăra mașini și camioane germane“. Pentru a nu mai pune la socoteală că subsidiile pentru agricultură primite de țările est-europene au fost mai mici decât cele primite de statele vestice, pentru reducerea concurenței pentru producătorii occidentali, urmând ca nivelul să devină același mai târziu, când strategii de la Bruxelles estimau că o bună parte a fermierilor din Est se vor fi reprofilat sau vor fi ieșit la pensie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu