OSCAR 2021 - ”Nomadland” marele favorit

 

Gala Oscarurilor de duminică va fi transmisă în direct dintr-o gară art deco din Los Angeles, va recompensa filme văzute mai ales în streaming şi va reuni vedetele de la Hollywood pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus, notează AFP, scrie Agerpres. 

"Nomadland", un hibrid între un road movie, o dramă socială şi un documentar, despre vieţile unor americani vârstnici care au pierdut tot din cauza recesiunii economice, este considerat marele favorit în cursa pentru Oscarul la categoria "cel mai bun film".

Cu un total de şase nominalizări la premiile Oscar din acest an, pelicula, în regia cineastei de origine chineză Chloe Zhao, spune povestea unei văduve, interpretată de Frances McDormand, care îşi transformă rulota în locuinţă mobilă şi porneşte la drum, câştigându-şi existenţa din slujbe sezoniere.

"Vrem să ne vedem prietenii ! Avem o mulţime de prieteni nominalizaţi anul acesta şi abia aşteptăm să-i vedem", a declarat Chloe Zhao cu privire la această a 93-a gală a premiilor Oscar.

Fanii riscă să fie dezamăgiţi, în condiţiile în care covorul roşu va fi foarte mic, pentru a respecta regulile sanitare şi distanţarea socială.

De asemenea, cei mai mulţi reporteri vor urmări ceremonia pe internet şi nu toţi mogulii de la Hollywood au primit o invitaţie.

"Nomadland" şi-a dominat adversarele în acest sezon al premiilor din industria cinematografică, iar Chloe Zhao este favorita momentului la Hollywood, cu mari şanse de a deveni a doua femeie din istoria Oscarurilor - şi prima care nu este albă - care să câştige mult-râvnitul premiu pentru "cel mai bun regizor".

Pe fondul pandemiei care a dus la închiderea cinematografelor şi a amânat lansarea marilor producţii hollywoodiene, "Nomadland" - la fel ca unii dintre concurenţii săi, precum "Minari" şi "Sound of Metal" - a reuşit să ia pulsul momentului prin portretizarea unor personaje izolate, aflate la marginea societăţii americane, însă libere în felul lor.

Cursa la categoriile care recompensează performanţele actoriceşti pare însă cu mult mai deschisă, cu un posibil rezultat fără precedent: cele patru premii ar putea reveni unor actori de culoare, după ani de controverse cu privire la compoziţia Academiei Americane de Film, considerată prea albă şi prea masculină pentru a reflecta societatea în toată diversitatea sa.

La categoria "cea mai bună actriţă în rol principal", Frances McDormand ( "Nomadland"), câştigătoare a unui Oscar pentru interpretarea din "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri", este din nou în cursă, alături alte patru concurente, printre care Viola Davis ("Ma Rainey's Black Bottom") şi Carey Mulligan ("Promising Young Woman"), recompensate deja cu premii importante pentru interpretarea lor.

Partenerul de ecran al Violei Davis, Chadwick Boseman, care a murit de cancer vara trecută înainte de lansarea filmului în care interpretează un trompetist bântuit de atrocităţile rasiste, este considerat favorit în cursa pentru "cel mai bun actor în rol principal".

Daniel Kaluuya este în cărţi pentru Oscarul pentru "cel mai bun actor în rol secundar" graţie rolului său din "Judas and the Black Messiah", în timp ce sud-coreeana Youn Yuh-jung, din ce în ce mai populară după discursurile sale recente, amuzante şi caustice, oferite la primirea unor premii pentru "Minari", ar putea triumfa la categoria "cea mai bună actriţă în rol secundar".

Chiar dacă pandemia i-a forţat pe organizatori să amâne Oscarurile cu două luni, coproducătorul galei, regizorul Steven Soderbergh, a promis că această răsturnare de situaţie va fi o ocazie pentru a oferi "un spectacol care nu va semăna cu nimic din ce a fost făcut până acum".

Organizatorii au insistat ca vedetele prezente, printre care Harrison Ford şi Brad Pitt, să poarte haine de gală şi să îşi poată scoate măştile sanitare atunci când se vor afla în faţa camerelor.

Catedrala Patriarhală - evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim - Floriile

 

Duminica Floriilor este sărbătorită la Catedrala Patriarhală începând cu ora 8:30, când are loc sfințirea și împărțirea ramurilor verzi la „Baldachinul Sfinților”, urmând ca Sfânta Liturghie să fie oficiată de la ora 9:30 la Altarul Mare de vară. Participanții sunt rugați să respecte normele pandemice.

„Duminică, 25 aprilie 2021, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfășura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare, conform următorului program:

Începând cu ora 08.30 se va oficia slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie și finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconițe și pachețele cu anafură, vor fi împărțite la „Baldachinul Sfinților” credincioșilor prezenți.

De la ora 09.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale. Dacă vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioși, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare”, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

”Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentând o ciornă drept document Document”

 

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan Național de Redresare și Reziliență a fost trimis Guvernului României spre refacere.

”În cadrul unei festivități amintind de grandioasele spectacole de pe stadion în cinstea lui Nicolae Ceaușescu, președintele Klaus Iohannis și premierul de atunci, Ludovic Orban, printre altele și președintele al Partidului Meu, zis și PNL, lansează Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ce înseamnă acest plan din punct de vedere practic?

Uniunea Europeană adoptase cu ceva timp în urmă o decizie istorică:

De a ajuta cu fonduri uriașe țările membre ale Uniunii Europene ca să iasă din Pandemie.

Cu acest prilej, Uniunea Europeană, axată deja pe Green Deal, adică pe noua revoluție industrială – trecerea de la energia pe gaz și pe carbon, la energia pe hidrogen și regenerabilă, așa-zisa energie verde –, a considerat că banii trebuie investiți de țările membre în noua industrie.

Dacă o luăm de la capăt în multe domenii ale economiei – a socotit Uniunea Europeană – n-are rost să ne întoarcem la industria hrănită cu energia tradițională. Să facem saltul la industria hrănită cu energie verde. Statele membre au fost mandate să facă planuri naționale de folosire a banilor repartizați – repartizați după criterii obiective și nu după influența președinților sau premierilor la Bruxelles – în așa fel încît Uniunea Europeană să le aprobe printr-un procedeu destul de complicat.

Lansarea într-un spectacol de sunet și lumini a PNRR-ului românesc se voia momentul culminant prin care națiunea era anunțată că regimul Iohannis a întocmit acest plan și îl va trimite la Bruxelles. Românii au fost convinși că acesta e Planul.

Spun, acesta e Planul, deoarece planul în varianta de montaj literar-artistic prezentată de Președinție și de PNL lăsa să se înțeleagă că toate problemele social-economice ale României vor fi rezolvate pe baza acestui plan, altfel spus pe baza banilor veniți de la Bruxelles. Banii pe care noi, românii, nu i-am fi văzut în veci dacă nu era Klaus Iohannis.

Deja, chiar de-a doua zi după adoptarea de către Uniunea Europeană a deciziei de sprijinire a economiilor naționale, mașinăria de propagandă prezidențială, avînd în centru Presa miluită și cea pe cale de a fi Miluită, a cultivat teza unui Klaus Iohannis care a obținut pentru România, la început, firește 80 de miliarde de euro, apoi acest 80 de miliarde a devenit 30 de miliarde.

Klaus Iohannis era mai ceva decît tătucul Stalin, ba chiar mai ceva decît Moise. Moise aducea evreilor Tablele Legii date de Dumnezeu în preajma unui foc. Klaus Iohannis aducea românilor un tren de valută pe care românii urmau să-l cheltuiască într-o veselie desăvîrșită.

Au venit alegerile din 6 decembrie 2020.

Pe baza acestui basm electoral, PNL a cîștigat totuși 25% din alegători.

După alegeri, la Ministerul Fondurilor Europene a venit Cristian Ghinea de la USRPLUS. La puțin timp după investirea guvernului, ministrul a dezvăluit opiniei publice din România că Planul lansat în cadrul montajului literar-artistic al cuplului Iohannis-Ludovic Orban a fost respins de Uniunea Europeană:

Nu corespundea prin nimic exigențelor Uniunii Europene.

Exigențe, repet, vizînd trecerea de pe economia alimentată de energia tradițională, pe economia alimentată de energia verde.

După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan a fost trimis Guvernului României spre refacere.

A început o vastă campanie intitulată „Se lucrează la noul PNRR”.

S-a lucrat în văzul tuturor, cu convocarea liderilor Coaliției la Cotroceni, ca să vadă lumea că Documentul e supervizat de domnul Diriginte al Guvernului. Pe 17 martie 2021 Klaus Iohannis a ieșit la fereastra Palatului Cotroceni și ne-a anunțat, cotcodăcind victorios, că s-a realizat un nou PNRR.

Acest PNRR va fi aprobat de guvern și va fi trimis la Bruxelles. Ca și data trecută, lansarea noului Plan, cel de-al doilea Plan, a fost prilej de montaje literare-artistice din partea propagandei prezidențiale.

Și în acest caz planul era prezentat ca un fel de factotum, ca o revărsare de lapte și miere asupra României, care primea 30 miliarde de euro pe de-a moaca, fără să facă nimic, numai și numai pentru că România e condusă de nimeni altul decît Klaus Iohannis.

Și cu acești bani se rezolvau toate problemele României: de la rata mare de divorțuri pînă la numărul mare de WC-uri din fundul curții.

Miercuri, 21 aprilie 2021, seara, la România9, Dan Barna, vicepremier care răspunde și de relația cu Uniunea Europeană, a anunțat că Bruxellesul a retrimis spre refacere Planul. Cel de-al doilea plan lansat cu atîta tam-tam de către Regimul Klaus Iohannis.

Mai mult, sub presiunea primarilor PNL, prin plan au fost cerute aproape 10 miliarde de euro pentru investiții locale. Un primar voia să vîre gaz. Un altul voia să-i cumpere fiică-si o rochie de mireasă; un alt primar voia să-și facă un jacuzzi de proporțiile unor Terme din Roma antică. Cei de la Uniunea Europeană și-au făcut cruce.

Era limpede că cei 30 de miliarde urmau să fie dați pentru a orienta economiile naționale să treacă de pe energia clasică pe energia verde. Românii păreau a nu fi înțeles asta. Al doilea Plan avea aceleași hibe ca și primul. Erau beți sau erau șmecheri, adică români?

Opoziția și minima presă independentă au vorbit de două respingeri ale Planului. În replică, președintele a susținut că n-a fost vorba de Planuri, ci de niște drafturi concepute pentru ca Uniunea Europeană să spună dacă sînt bune sau nu, dar mai ales, pentru a ne arăta ce să corectăm.

Toate bune și frumoase!

Cei care au trîmbițat că Planul din 26 noiembrie 2020 și Planul din 17 martie 2021 sînt Planurile bătute în cuie, trimise la Bruxelles spre aprobare au fost chiar autoritățile române.

Prin urmare, Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentînd o ciornă drept document Document.

Altfel spus, o omidă drept fluture”, conform cristoiublog.ro

O anumită categorie de români ar putea ieși la pensie mai devreme

 

Potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat, se urmărește modificarea legislației privind reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă.

Pe data de 14 aprilie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B140/2021, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prezenta propunere prevede reducerea cu 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de cele 4 luni care sunt prevăzute în prezent.

Proiectul propune modificarea art. 18 lit a.), astfel:

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

– 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

Conform legislaţiei, locurile de muncă în condiţii deosebite sunt considerate “locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”.

Ca şi exemplu, cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 1 an vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 luni, iar cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 30 ani vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani şi 8 luni.

Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial, conform zf.ro.

PETIȚIA - Instrument de luptă anticorupție

 

Dreptul de petitionare este prevazut in art. 51 din Constitutie 2).

Reglementarea detaliata a modului in care acest drept poate fi exercitat a fost facuta prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 3) privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor.

Potrivit ordonantei, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia,

sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică,

pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa

autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe

centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale

de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome (denumite în

generic, in ordonanta, autorităţi şi instituţii publice).

Pot fi adresate petitii si Parlamentului si Presedintelui Romaniei,

dar regimul lor nu este prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 27/2002, ci

in reglementarile proprii pe care cele doua autoritati le adopta 4) / emit 5) cu privire la modul de solutionare a petitiilor ce le sunt adresate.

Prin petitie se valorifica un drept sau un interes personal (direct

legat de autorul petitiei) ori se aduce la cunostinta

autoritatii/institutiei publice existenta unei probleme de ordin

general.

In cazul in care petitia nu vizeaza direct un interes personal, ci

obtinerea de informatii cu caracter general, ce privesc sau rezulta din

activitatea unei autoritati/insitutii publice, solicitantul va trebui sa

urmeze procedura speciala prevazuta de Legea nr. 544/2001, privind

liberul acces la informatiile de interes public.

Compartimentul pentru relatii cu publicul din cadrul

autoritatii/insitutiei publice primeste, înregistreaza, se îngrijeste de

rezolvarea petiţiilor şi expediaza răspunsurile către petiţionari.

Petitiile sunt inregistrate si evidentiate separat de cererile

intemeiate pe Legea nr. 544/2001.

Ordonanta prevede raspunderea directa a conducătorilor

autorităţilor/instituţiilor publice pentru buna organizare şi

desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a

petiţiilor. De asemenea, ordonanta prevede aceeasi raspundere directa a

conducatorilor si pentru legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora

în termenul legal. Mentionarea expresa a “raspunderii directe” semnifica

importanta pe care a dorit sa o acorde legiuitorul activitatii de

rezolvare a petitiilor.

In cazul in care o petiţie este adresata greşit (unei alte

autoritati/insititutii publice decat cea competenta, potrivit legii, sa

rezolve problema sesizata) ea va fi redirectionata, în termen de 5 zile

de la înregistrare, de către autoritatea/instituţia care a primit-o si

care va proceda si la înştiinţarea petiţionarului despre aceasta.

Pentru ca o petitie sa fie “valabila”, sa fie luata in seama de

autoritati, trebuie obligatoriu sa fie semnata de petitionar si sa

contina datele de identificare ale petitionarului (nume, domiciliu). In

lipsa acestora, petitia nu se ia în considerare şi se clasează.

In termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei,

autoritatea/instituţia publica trebuie sa comunice petitionarului un

răspuns, favorabil sau nefavorabil. Termenul de 30 zile poate fi

prelungit cu 15 zile, deci poate ajunge la 45 de zile, in situaţia în

care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai

amănunţită; prelungirea poate fi acordata numai de catre conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice.

Răspunsul trebuie semnat de către conducătorul

autorităţii/instituţiei publice ori de persoana împuternicită de acesta,

precum şi de şeful compartimentului care a soluţionat petiţia. În

răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei

adoptate.

Pentru evitarea “abuzului” in exercitarea dreptului de petitionare,

in cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau

instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea

se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care

trebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Dacă după

trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi

petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit

sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial

făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

Ordonanta prevede doar sanctiuni disciplinare pentru incalcarea

dreptului la petitionare. Astfel, constituie abatere disciplinară şi se

sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii

următoarele fapte:

– nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor;

– intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;

– primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării,

fără să fie înregistrată şi fără să fie repartizată de şeful

compartimentului de specialitate.

Descarcati un Model de petitie

Recomandam ca petitia sa fie trimisa prin posta, recomandat sau cu confirmare de primire (preferabil, cu confirmare de primire).

Note:

1) Desigur, aceasta se adreseaza doar organelor de ancheta (politie, parchet).

2) Art. 51 din Constitutia revizuita in 2003 (fostul art. 47 din Constitutia din 1991) are urmatorul continut:

“(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.

(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.”

3) Ordonanta Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002,

privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, a fost

publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1

februarie 2002 si a fost aprobata, cu modificari si completari, prin

Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002. Ulterior, Legea nr.

233/2002 a suferit o rectificare, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 613 din 20 august 2002.

4) In acest sens, art. 183 – 187 din Regulamentul Camerei Deputatilor prevad:

“Art. 183. – (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor.

(2) Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art.

184. – Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii,

consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul

petiţionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va

fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Art. 185. – (1)

Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea

abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente,

spre dezbatere şi soluţionare.

(2) Oricare membru al Camerei poate

lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens

preşedintelui comisiei sesizate.

Art. 186. – (1) Comisia sesizată va

decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei

autorităţi publice competente sau o va clasa.

(2) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.

Art.

187. – (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei

şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la

începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petiţiilor primite şi

asupra modului de soluţionare a acestora.

(2) În raport se vor face

menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la

petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.

(3) Autorităţile

publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să

transmită comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de

la primirea petiţiei.”

De asemenea, art. 164 – 167 din Regulamentul Senatului prevad:

“Art.

164. – Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului.

Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se

domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art. 165. –

Petiţiile se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea

primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele,

domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii.

Art. 166. – (1)

Petiţiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul

dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei

permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor

cărora le-au fost adresate personal.

(2) Orice membru al Senatului

poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest

scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizată.

(3) Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente.

Art.

167. – (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu

suferă amânare, sesizând de îndată autorităţile publice competente, în

vederea soluţionării lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în

cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei

autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite

problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului.

(2)

Autorităţile publice sesizate au obligaţia să informeze Senatul, în

scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptată.

(3) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.”

5) Soluţionarea petiţiilor adresate Preşedintelui

României se face în conformitate cu Normele privind procedura de

soluţionare a petiţiilor adresate Preşedintelui României, emise în baza

Legii nr. 233/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002

privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, norme

cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei

Prezidenţiale. In esenta, petitiile sunt primite si gestionate de

Compartimentul Probleme Cetăţeneşti din cadrul Administraţiei

Prezidenţiale, care trebuie sa raspunda petentului in termen de 45 de

zile de la primire. Acelasi compartiment se ocupa si de organizarea şi

asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu excepţia

dispoziţiilor speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă

la informaţiile de interes public.

6) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

7) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

8) In cazul persoanelor fizice.

9) Se completează in cazul persoanelor juridice.

Conform https://www.romaniacurata.ro/i-petitia/

Decizie de ultimă oră a autorităților din Capitală cu privire la Sfintele Sărbători ale creștinilor, precum și ale musulmanilor

 

Astfel, prefectul Capitalei, Alin Stoica, a anunțat că rămân aceleași restricții inclusiv în Vinerea Mare, dar în noaptea de Înviere circulația va fi liberă, fără declarație pe propria răspundere.

Aceleași condiții sunt valabile și pentru musulmani, pentru noaptea de 8 spre 9 mai.

Dar, atenție – permisiunea de a merge toată noaptea este valabilă DOAR între casă și lăcașul de cult ! NU este vorba de libertatea de plimbare totală.

O altă veste bună – rata de infectare în Capitală scade sub 4%.

Avalanşă după spargerea unui gheţar în Himalaya. Cel puțin 8 morți

 

Cel puţin opt persoane şi-au pierdut viaţa şi 384 au fost salvate în urma unei avalanşe declanşate de spargerea unui gheţar în apropiere de graniţa dintre India şi China în statul indian Uttarakhan, a declarat un oficial guvernamental, potrivit Reuters, scrie Agerpres. 

Au fost recuperate opt cadavre. Operaţiunile de salvare sunt în curs de desfăşurare, le-a declarat sâmbătă reporterilor un oficial din cadrul Ministerului Apărării, adăugând că şase dintre cei salvaţi se află în stare critică.

Restricții de trafic

Accesul rutier a fost întrerupt în 4-5 locuri ca urmare a mai multor alunecări de teren, după ce vineri seară, o avalanşă s-a declanşat în districtul Chamoli din Uttarakhand, a precizat oficialul.

Un alt funcţionar de stat a confirmat că cel puţin opt persoane au decedat, iar peste 300 au fost salvate de personal din cadrul armatei.

Eforturile autorităților

Autorităţile fac eforturi pentru a reface reţeaua de comunicaţii după ce drumurile au fost închise din cauza căderilor masive de zăpadă, a precizat Tirath Singh Rawat, prim-ministrul statului, într-un mesaj publicat pe Twitter după o cercetare aeriană la faţa locului.

În luna februarie, tot în statul Uttarakhand, desprinderea unui fragment dintr-un gheţar, urmată de alunecări de teren şi de viituri, a dus la moartea a peste 200 de persoane şi a distrus două proiecte hidroelectrice.

"Un loc frumos și tragic" - Lacul Snagov, al doilea cel mai mare din România

 

Scriitorul și publicistul Dan Ciachir revine la DC News cu fragmente din a doua parte a cărţii ”O PUNTE PUTREDĂ”. Astăzi, un nou episod: ”Un loc frumos și tragic".

În superba sa nuvelă Kir Ianulea, ambientată în Bucureşti spre sfârşitul domniilor fanariote, I.L. Caragiale îl pune pe protagonist, care făcuse datorii mari şi era pândit de creditori, spre a-i dejuca, să le spună slugilor, atunci când încalecă, că se duce „la Snagov, după plătică proaspătă...”. Un alt scriitor ce pomeneşte Snagovul este Alexandru Odobescu, care publică în 1862, în „Revista română”, un erudit reportaj intitulat Câteva ore la Snagov, în deschiderea textului menţionând „...antica mânăstire a Snagovului, aşezată la patru ore distanţă de Bucureşti, hotărâtă în condica penală a ţării spre a servi ca loc de închisoare pentru vinovaţii ce n-au meritat pedeapsa mai grea a muncii în ocnele de sare sau a porturilor de pe malul mării”.

Mânăstirea Snagov, de pe insula aflată în mijlocul lacului, în a cărei biserică s-a crezut multă vreme că este îngropat Vlad Ţepeş, datează din ultimii ani ai domniei lui Mircea cel Bătrân; de peste şase secole. Prin poziţia sa izolată, dar apropiată de Bucureşti, mânăstirea a servit ca loc de surghiun şi închisoare. Aici a fost asasinat învăţatul postelnic Constantin Cantacuzino, tatăl domnitorului Şerban Cantacuzino, în 1663, şi tot aici a fost spânzurat ucigaşul său, Stroe Leurdeanu. Pe insulă s-a aflat şi unul din locurile de batere a monedei Ţării Româneşti.

Lacul Snagov, al doilea cel mai mare din România

Înconjurat de stejari rămaşi din Codrul Vlăsiei, lacul Snagov, cu o lungime de 15,5 kilometri şi o lăţime maximă de 400 de  metri, este, după Razelm, al doilea lac ca suprafaţă din România, pe malurile sale înşirându-se mai multe sate şi comune. Amenajarea Snagovului în epoca interbelică a fost un reflex al înfăptuirilor României Mari. Astfel, în numai trei ani, a apărut la Snagov un parc cu 1.500 de hectare de pădure seculară. Ca loc de recreere şi pentru case de vacanţă, Snagovul începe să fie descoperit, treptat, în epoca interbelică. Iată ce consemna în jurnal, la sfârşitul acesteia, pe 26 mai 1940, Constantin Argetoianu: „Tot ieri, dar după-amiază, Caranfil ne-a plimbat cu vaporaşul lui, de la Snagov la Tâncăbeşti; astfel s-a inaugurat noua lucrare a UCB-ului prin care s-a adus lacul Snagov până la şoseaua naţională Bucureşti-Ploieşti.  La Snagov s-au construit deja multe vile şi priveliştea e de toată frumuseţea. Când se vor amenaja şi malurile lacului până la Tâncăbeşti şi se vor planta arbori – acel colţ suburban al Bucureştilor va fi un mic paradis.”

Patru ani mai târziu, pe 7 iunie 1944, Argetoianu revenea: „Dejunat ieri şi petrecut toată amiaza la Snagov, la doctorul Costinescu. Snagovul e un colţ de rai, la porţile Bucureştilor. Cum e natural într-un colţ de rai, femeile se preumblă şi ele pe marginea lacului, goale sau aproape goale. Pe plaja unei vile vecine de-a lui Costinescu, se lăfăiau, ţipau, se scăldau doamnele...”

Dezvoltarea din jurul lacului Snagov 

Între anii 1931 şi 1939 se construiseră 19 vile pe malurile lacului Snagov, apăruseră un yacht club, câteva localuri, în timpul războiului existau vile închiriate de diplomaţi germani, şi tot la Snagov îşi trăise ultimii ani ministrul de externe polonez Jósef Beck, refugiat în ţara noastră... În 1945 închiriaseră locuinţe la Snagov membri ai Comisiilor Aliate americană şi britanică; aici şi-au trăit o parte a poveştii lor de iubire Maria Tănase şi generalul englez Eric Roberts Greer, şeful Secţiei militare din cadrul Misiunii Militare a Marii Britanii, după cum arată istoricul Stejărel Olaru: „Ca să se ferească şi mai bine de privirile indiscrete, generalul a început să folosească o vilă de la Snagov, iar la 2 iulie 1947, un informator al SSI (Serviciul Special de Informaţii, n.n.) l-a observat că, de această dată, «a adus pe artista Maria Tănase»”.

Acelaşi istoric mai spune, în admirabila sa carte despre Maria Tănase, că până la retragerea Misiunilor engleză şi americană din România – în 1947 – nimeni nu s-a atins de cei care le frecventau, situaţia schimbându-se radical nu peste multă vreme: „În procesul galopant al arestării începute în 1948 au căzut victime sute de persoane ale căror nume erau însemnate în tabelele de informatori români, pregătite din timp de Siguranţă şi SSI. Maria Tănase era cap de listă, căci nu exista un alt artist român care să aibă mai multe relaţii cu străinii.” Nu a fost însă arestată niciodată şi nici anchetată, dată fiind popularitatea sa.

Case deținute de marile personalități ale României

La Snagov avea şi Regele Mihai o casă cu lut pe jos şi acoperiş de stuf specific locului, ridicată după război, distrusă ulterior de noul regim, ca şi locuinţa de la Mamaia a monarhului. Tot după război şi-au ridicat vile la Snagov Ana Pauker şi Lucreţiu Pătrăşcanu, acolo deţinând proprietăţi şi alţi oameni politici (Grigore Gafencu ori Sabin Mănuilă). Exista tot la Snagov, construit la începutul anilor ’30, palatul cu reflexe de arhitectură lusitană, proiectat de arhitecta Henriette Delavrancea-Gibory, aparţinând Prinţului Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea, care n-a apucat să-l locuiască întrucât în 1937 a trebuit să părăsească ţara din cauza căsătoriei sale morganatice cu doamna Doletti. Mai mult a stat în această clădire Ion Antonescu, care o transformase în locuinţă de protocol a Guvernului, după cum procedase şi cu casa lui Nae Ionescu de la Băneasa. De la Snagov a venit Mareşalul Antonescu, în după-amiaza zilei de 23 august 1944, la Bucureşti, la Palatul Regal, unde a fost arestat.

Privitor la construirea vilei sale de la Snagov, Lucreţiu Pătrăşcanu spunea următoarele într-o declaraţie reprodusă de doamna Lavinia Betea în monografia sa Moartea unui lider comunist: „Din drepturile de autor realizate am încasat în noiembrie-decembrie 1944 o sumă de circa trei sau patru milioane de lei. Cum nu aveam să dau nicio întrebuinţare acestor bani, am subscris la împrumutul în aur, chiar atunci lansat, dispunând astfel de 60 sau 80 de monezi de aur. Când, în 1945, am văzut că şi de cel de-al doilea volum, Sub trei dictaturi, se vinde încă şi mai bine (şi mai aveam pregătite în manuscris încă două volume), am hotărât să-mi fac o casă de vară la Snagov.”

Această casă va deveni pentru Lucreţiu Pătrăşcanu loc de surghiun, potrivit unei mărturii a soţiei sale: „După ce am fost arestaţi în  preajma lui 1 mai 1948, amândoi în aceeaşi zi, dar transportaţi la case diferite, am fost duşi la Snagov în casa noastră, unde ne-am reîntâlnit şi unde, în aşteptarea libertăţii, am petrecut zile de mare chin şi frământare între august-septembrie 1948 şi 1 ianuarie 1949.”

Tot la Snagov, după reprimarea insurecţiei anticomuniste maghiare din octombrie 1956, până în aprilie 1957, au avut domiciliu obligatoriu, în palatul Prinţului Nicolae, fiica, ginerele şi colaboratorii apropiaţi ai fostului premier ungar Imre Nagy, care stătuse cu soţia şi cei doi nepoţi până la întoarcerea la Budapesta, unde avea să fie judecat, condamnat şi executat, în 1958, la câţiva kilometri de palat, într-o clădire în care îşi avusese redacţia revista kominformistă „Pentru pace trainică, pentru socialism”, mutată ulterior la Praga.

*titlul și intertitlurile aparțin redacției DCNews

”Mă minunez în fața acestui succes !” - O lecție pentru toți românii

 

Am avut parte de o săptămînă care ne poate ridica deasupra pesimismului și bicisniciei noastre. O echipă de patru români a fondat în 2015 o firmă care a ajuns pe bursa de la New York și a crescut miraculos. Nu știu la cîte miliarde de dolari s-a închis subscrierea și nu știu ce valoare are acum UiPath, prima firmă românească trecută ca o rachetă cosmică prin plafonul resemnării noastre și cotată la Bursa de la New York. 

Adevărul este că de ani și ani am muncit din greu să ne confecționăm argumente pentru eșecul nostru, pentru mediocritatea noastră ca indivizi, ca țară, pentru un blestem inexistent, pentru un destin șters și subțiabil. Nu ne-am străduit niciodată să construim României o imagine de glorie și nici românului un portret de erou. Dar de hoț, leneș și șmecher ! Ni s-a părut mai potrivit să facem din modelul nostru de viață un portret care reunește trădarea, lașitatea, prostia, frica, slugărnicia, prostia și emigrarea. Și toate la un loc, puse împreună ca aliaje de nădejde a dezastrului, a drumului spre prăpastie, au dat compatriotului nostru un sentiment cumplit de înfrîngere, de inutilitate, de victimă sigură.

Succesul tinerilor de la UiPath, șocant pentru cea mai importantă piață financiară a lumii, vine ca o lovitură de trăsnet și spulberă toate prejudecățile în care ne înveleam resemnarea. Succesul uluitor al celor de la UiPath nu s-a născut decît din profesionalismul dublat de noroc și credință. Victoria lor nu are la bază nici contracte cu statul, nici sprijinul foștilor din comunism sau al Securității, nu s-au bazat nici pe mafie și nici pe politică. Victoria lor ilustrează perfect succesul minților sclipitoare ajunse cînd trebuie pe drumul norocului la oportunități care pot arăta ca niște porți spre eternitate. Reușita lor arată ca o răzbunare a sorții, ca o probă că uneori planeta se învîrte ca un zar norocos. Dar numai pentru cei pregătiți să-l aibă.

Mă minunez în fața acestui succes al unui grup de tineri ajunși la maturitate cu un rezultat care ar trebui să fie punctul de plecare pentru o schimbare fundamentală a demersului românesc. Nu suntem nici proști, nici lași, nici trădători, nici lipsiți de noroc și nici înapoiați. Suntem ca toți ceilalți, dar mai ales așa cum ne facem singuri și arătăm cum și atît cît ne putem strădui să fim onești și performanți. Și dintre noi pot pleca oameni care să treacă de granițele universului. Și dintre noi s-au ridicat genii. Artiști, căutători, inovatori, români care au dat plînsul și pesimismul pe curaj în gîndire, pe muncă disperată, pe sacrificiu.

Declarația lui Daniel Dineș făcută zilele trecute (Startupcafe.ro) poate fi luată ca o piatră de temelie pentru încredere, speranță și modestie, pentru luciditate și respect. Pe aceste trăsături morale se pot clădi marile prefaceri ale dezamăgirii și neîncrederii noastre proverbiale. O reproduc cu sentimentul că și profesorii o vor citi copiilor și cetățenii o vor trimite funcționarilor și alegătorii o vor impune politicienilor ca referință de atitudine:

„Ziua de astăzi marchează o etapă majoră pentru UiPath. În urmă cu șase ani, compania noastră era formată din 10 persoane care lucrau într-un mic apartament din București. Acum, suntem o afacere multinațională care operează în aproape 30 de țări și una dintre companiile de enterprise software cu cea mai rapidă creștere din istorie. Sunt, de asemenea, incredibil de mândru că suntem prima companie născută în România care se listează la bursă pe New York Stock Exchange.

Privesc cu modestie la creșterea noastră rapidă și extraordinară, care a fost făcută posibilă de către angajații noștri, de investitori, de consilieri, de parteneri și de cei peste 7,900 de clienți – toți împărtășind viziunea noastră de a descătușa creativitatea și ingeniozitatea umană, prin intermediul Fully Automated Enterprise™ – o organizație complet automatizată – și sprijinind angajații cu ajutorul automatizării.

Vreau neaparat să aduc un omagiu special angajaților UiPath, care întruchipează valorile companiei noastre în fiecare zi și care au lucrat neobosit pentru a face misiunea și viziunea noastră o realitate. Le voi fi recunoscător pentru totdeauna pentru hotarârea, inovația și modestia lor.

Deși ziua de astăzi marchează un nou capitol în povestea UiPath, suntem încă la începutul unei călătorii de mai mulți ani către fully automated enterprise – o organizație complet automatizată. Vom continua să ne concentrăm pe extinderea automatizării la scară largă, astfel încât să putem elibera oamenii de munca repetitivă și să deblocăm cu adevărat potențialul uman la scară largă”.

De ce nu vrem să socotim izbînda lui Daniel Dineș și a celor 10 de la UiPath ca o primă pagină dintr-o nouă carte de istorie? Sau măcar de psihologie a poporului român? De ce n-am face din marele succes al celor de la UiPath o lecție pentru cei tineri, predată de profesori, de polticieni, de mass media? Am putea să transformăm lansarea fulminantă a UiPath pe Bursa de la New York în debutul unui cult pentru succes story în România. Ne-am bălăcărit destul. De la Miorița încoace, ne-am tot plîns și ne-am hrănit cu resemnare. Din Daniel Dineș putem face un model moral de cuceritor profesional în lumea largă. Școala și profesorii săi pot fi chemați să relateze tuturor povestea unui mit curat de succes în business. Numai cu lecții de curaj, de mîndrie, cu un cult al muncii și al succesului copiii pot deveni Nadia Comneci și Simona Halep și Daniel Dineș. Coborînd totul în vulgar, în mărunt, în peiorativ, în circ și pesimism nu ne pavăm decît drumul spre dispariție. Cu lecții despre succesul lui Daniel Dineș și al colegilor săi se deschide o poartă uriașă pentru revigorarea mîndriei noastre stătute. Dacă suntem în stare să ne schimbăm și să ne ridicăm din ea!

Cu Daniel Dineș și isprava colegior săi putem declanșa un proces de reconsiderare a șanselor tuturor!

Mă tem că ne lipsesc doar cei capabili să conducă această operațiune majoră de restaurare a încrederii în noi înșine !

Cornel Nistorescu

Sakura de Cluj a înflorit spectaculos - Vedeți imaginile !

 

Sakura la Cluj Napoca. Este spectacol de culoare în orașul transilvan acolo unde o sută de cireși japonezi au înflorit  pentru prima dată. Cireșii au fost aduși la Cluj Napoca în 2018 grație prof. Rodica Frențiu, directorul Departamentului de limbi asiatice al Universității “Babeș-Bolyai”. Donația a venit din partea Asociației Sakura din orașul Matsuyama.

După ce au stat la aclimatizare la Grădina Botanică, au fost plantați în trei parcuri (Cazino, Babeș, Gheorgheni) și în curtea de la Litere.

Cireșul Japonez („Sakura”) este un simbol al prieteniei, reprezentând în cultura japoneză renaștere, prospețimea unui nou început, frumusețe și speranță.

Cum va fi vremea de Florii

 

Meteorologii anunţă că în următoarele zile vremea se va răci, iar în zonele montane din nordul ţării chiar va ninge. Cum va fi vremea de Florii.

Sâmbătă vremea va fi răcoroasă, îndeosebi în jumătatea de nord a teritoriului, iar cerul va fi temporar noros ziua și variabil noaptea, dar numai izolat și trecător va ploua slab, potrivit România TV. În nordul Carpaților Orientali se vor semnala precipitații slabe mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în prima parte a intervalului în zona înaltă de munte și în nordul Moldovei.

Temperaturile maxime se vor încadra între 10 și 18 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -4 și 8 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiunile Carpaților Orientali, unde va fi brumă.

Duminică, vremea va fi răcoroasă, mai ales în regiunile nordice. Temporar, cerul va avea înnorări și, local, se vor semnala ploi slabe, cu precădere în jumătatea de nord a țării. În zona montană înaltă vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări la munte și, trecător, în nord-vestul, nordul și nord-estul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 și 20 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 și 8 grade.

Luni temperaturile vor fi apropiate de normal în sudul țării, dar va fi deosebit de rece în rest. Cerul va avea înnorări și va ploua ziua doar pe arii restrânse, iar spre seară și noaptea, local, cu precădere în jumătatea sud-estică a teritoriului. În zona de munte vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 10 și 20 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 și 9 grade.

Marţi vremea va fi mai rece decât în mod normal pentru această perioadă în toată țara. Cerul va avea înnorări și va ploua ziua în jumătatea sudică a țării, iar noaptea în sud și vest și pe arii restrânse în restul timpului și al teritoriului. În zonele montane vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 și 16 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 și 10 grade. Izolat se va forma ceață și brumă.

”RUȘINE!!” - Ministrul Agriculturii a fost prins cu 3 minciuni

 

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, este criticat în termeni duri de europarlamentarul Carmen Avram în legătură cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce Comisia Europeană a formulat noi observații, respingând forma trimisă de la București,

„Mare scandal mare la Ministerul Agriculturii, unde dl ministru Oros, nemaivăzutul, a fost prins cu 3 minciuni:

1. Le-a garantat fermierilor că crescătorii de porci pentru reproducție vor avea bani europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență. 𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆ ! Nu vor avea. Propunerea n-a plecat niciodată spre Bruxelles.

2. I-a asigurat pe fermieri că, tot din banii PNRR, vor avea 8 depozite regionale pentru legume și fructe. 𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆ ! Propunerea nici n-a plecat vreodată de la București, spre Comisia Europeană.

3. Le-a promis fermierilor că vor avea sistem de irigații plătit din banii europeni ai PNRR. 𝐌𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚̆ ! Păcălită de „imaculații” de la Guvern -PNL PLUS USR- Comisia știa că noi am făcut investiții în irigații, așa că anunțase încă din octombrie 2020 că nu va finanța așa ceva din PNRR.

Consecința ?

Agricultura din România a pierdut toți banii pe care putea să-i ia de la Bruxelles.

Singura șansă: o revizuire - a patra - a PNRR.

RUȘINE!!”, a scris europarlamentarul Carmen Avram.

Populația României : Cea mai mică încredere în medici dintre toate țările din UE

 

Românii au cel mai puţin încredere în medici şi sistemul sanitar dintre toţi cetăţenii Uniunii Europene, încrederea lor în mass-media de toate genurile se erodează tot mai mult, iar dorinţa lor de a se vaccina este printre cele mai reduse din blocul comunitar, potrivit rezultatelor unui Eurobarometru dat publicităţii vineri.

Doar 42% dintre români susţin că au încredere în presa scrisă, în scădere cu 15 puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din vara 2020 - cea mai accentuată din UE, în timp ce 49% tind să nu aibă încredere în presa scrisă, în creştere cu 12 puncte. Apoi, 48% dintre români tind să aibă încredere în posturile de radio, în scădere cu 13 puncte procentuale - din nou cea mai accentuată din UE, iar 44% tind să nu aibă încredere, în creştere cu zece puncte procentuale, scrie agerpres.ro.

Românii au ceva mai mult încredere în televiziuni, 56%, dar şi aceasta este în scădere cu 4 puncte procentuale (locul al 7-lea în UE), în timp ce 43% tind să nu aibă încredere în televiziuni, în creştere cu 5 puncte.

Doar 37% dintre români au încredere în presa online, în scădere cu 7 puncte procentuale (diminuarea este mai mare doar în Portugalia (-8), Belgia (-9) şi Bulgaria (-10).

În acelaşi timp, doar 28% dintre români spun că au încredere în social media, în scădere cu 11 puncte procentuale (depăşiţi doar de belgieni, cehi, irlandezi şi portughezi). De partea cealaltă, 56% dintre români tind să nu aibă încredere în reţelele sociale, în creştere cu 8 puncte procentuale.

Românii au cel mai puţin încredere dintre europeni în personalul medical şi de asistenţă sanitară, doar 53%, în scădere cu 7 puncte procentuale (cea mai mare din UE împreună cu Polonia). La polul opus, nu mai puţin de 45% dintre români tind să nu aibă încredere în medici şi personalul sanitar, în creştere cu 8 puncte procentuale, de departe cea mai mare proporţie din UE.

Pe de altă parte, 58% dintre români tind să aibă încredere în Uniunea Europeană, în creştere cu patru puncte procentuale, deşi ţara noastră nu este printre primele zece din UE din acest punct de vedere. La polul opus, 35% dintre români tind să nu aibă încredere în UE, în scădere cu trei puncte procentuale.

În acelaşi timp, doar 77% dintre români susţin că au auzit despre Comisia Europeană, în scădere cu cinci puncte procentuale, cea mai mică proporţie din UE după Italia (73%). De asemenea, doar 74% dintre români afirmă că au auzit despre Consiliul European, cea mai mică proporţie din UE după Bulgaria (73%).

Românii nu prea au încredere nici în vaccinuri. Întrebaţi cât de curând ar dori să se vaccineze după ce un vaccin împotriva COVID-19 este autorizat de autorităţile publice, doar 23% dintre români au răspuns cât mai curând posibil, cea mai mică proporţie după Cipru (16%), Bulgaria (19%) şi Croaţia (20%). Alţi 23% dintre români au spus că s-ar vaccina în 2021, iar 36% mai târziu.

În 21 de ţări, majoritatea respondenţilor ar dori să fie vaccinaţi cât mai curând posibil sau au fost deja vaccinaţi, procentele cele mai ridicate înregistrându-se în Irlanda (74%), Danemarca (73%) şi Suedia (71%).

Sondajul "Eurobarometru standard (EB 94) - iarna 2020-2021" a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi online în perioada 12 februarie - 18 martie 2021 în cele 27 de state membre ale UE şi în douăsprezece ţări sau teritorii. În perioada 12 februarie - 11 martie 2021, au fost realizate 27.409 interviuri în statele membre ale UE-27.

Toţi cei care au centrale pe lemne ar putea beneficia de ajutor de la stat pentru a le înlocui cu instalaţii care poluează mai puţin

 

Ce se întâmplă cu românii care au centrale pe lemne. Ministrul Mediului a declarat că cei care îşi încălzesc locuinţele cu centrale pe lemne ar putea beneficia de spijin financiar pentru a le înlocui cu centrale care poluează mai puţin.

”Facem acum o analiză în minister pe un program de susținere pentru gospodăriile care au astfel de centrale termice pe fosil, lemn, în principal, de eficientizare a acestora. Să venim cu sprijin pentru a ajuta acești cetățeni să-și cumpere centrale mai eficiente, mai puțin poluante, și să predea centralele vechi. Un fel de program rabla…”, a declarat Tanczos Barna la Europa Fm. 

Ministrul Mediului a anunțat că va cere să nu se mai acorde autorizații de construcție fără centrală comună, pe motivul că poluarea masivă din Capitală vine în mare măsură de la centralele individuale din apartament.

Ministrul Mediului susține că unul dintre motivele poluării uriașe din București este numărul mare de centrale de apartament și are o propunere pentru Primăria Capitalei. Tanczos Barna dorește să nu mai fie emisă nicio autorizație de construire fără centrală comună, cel puțin la nivel de bloc.

Potrivit lui Tanczos Barna, poluarea mare din București e o consecință a faptului că, „de 20 de ani, cel puțin, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea poluării, nici pe poluarea industrială, nici pe poluare casnică din încălzirea rezidențială. Sunt din ce în ce mai multe centrale de apartament individuale pentru că nu merge sistemul centralizat de termoficare.”

Un oraș mare din România INTERZICE centralele de apartament!

Emil Boc s-a pronunțat pentru interzicerea montării centralelor de apartament în blocurile noi din Cluj Napoca. Edilul dorește ca noile blocuri să fie conectate la sistemul public de termoficare sau la o centrală comună. Prin această decizie se dorește un mediu mai nepoluat.

”Am discutat să nu mai fie aprobate centralele termice pe apartament și încercăm să facem o Hotărâre în Consiliul Local. Până când vom avea toate actele gata, noi vom impune la toate construcțiile de blocuri realizate acum să facă centrale de bloc. Vrem astfel să fim mai prietenoși cu mediul. Toate susținerile europene vin pentru acest tip de energie verde, nepoluantă”, a declarat Emil Boc.

KLAUN IOHANNIS : ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

 

Desfășurările impresionante de trupe ruse în zona graniței cu Ucraina, cu unele informații indicând până la 150.000 de militari, au încordat mult relațiile dintre Moscova și Washington și au stârnit îngrijorări mari în statele din așa-zisul flanc estic al NATO.

După ce președintele Joe Biden l-a sunat pe omologul rus, la scurt după ce l-a numit „criminal”, și i-a propus o întâlnire față în față în următoarele luni, ministrul rus al Apărării a anunțat că recenta concentrare de trupe și tehnică militară, în special în Crimeea, a fost parte dintr-un exercițiu, iar acest exercițiu s-a încheiat și forțele ruse se vor retrage la bazele lor. Analiștii se întreabă însă dacă aceasta este „dezescaladarea” la care au făcut apel liderii vest-europeni în ultimele săptămâni sau dacă este calmul dinaintea furtunii.

Oricum, ministrul rus Serghei Șoigu a spus că le-a ordonat militarilor să stea în alertă și să fie gata să răspundă oricăror „evoluții adverse” în timpul exercițiului militar al NATO ”Defender Europe 2021”. Acest din urmă exercițiu, care se va desfășura până în luna iunie, este considerat cel mai amplu organizat de NATO în ultimii 25 de ani.

 La îngrijorările legate de desfășurările ruse de trupe și tehnică militară se adaugă disputa diplomatică gravă dintre Moscova și Praga, cu expulzarea  a zeci de diplomați din cele două capitale, după ce serviciile cehe de informații au acuzat GRU de aruncarea în aer a unui depozit de muniții, în 2014.

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, pe 21 aprilie, ce poziție are față de toate aceste evolutii îngrijorătoare, mai cu seamă că la București era reunită trilaterala Polonia-România-Rusia, înființată în 2012 și axată pe probleme de securitate. Președintele României a spus: ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”. E drept, președintele a fost și mai clar: ”Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

Deci nu trebuie să ne facem griji, la Cotroceni și la guvern se lucrează.

Dacă ”nu se face” să vorbim despre detaliile de ordin militar, atunci să vorbim măcar despre cele de ordin economic. La București au sosit miniștrii de Externe ai Turciei și Poloniei, două țări cu care România are semnate Parteneriate Strategice. Ce au adus României aceste parteneriate strategice? Până acum nu au adus decât ”reuniuni de flanc” NATO și autobuze și tramvaie fabricate în Turcia pentru marile orașe ale României, în detrimentul unor oferte venite din partea unor companii care produc în România. Până acum, am văzut cum, în momente mai dificile, fostul premier Victor Ponta s-a dus să-și trateze genunchiul în Turcia, aducând aminte de piciorul în ghips al generalului Victor Stănculescu. Bun și la asta parteneriatul cu Turcia.

Până acum, parteneriatul cu Polonia nu a fost decât o bucată de hârtie uitată într-un sertar, câtă vreme guvernele de la București au contemplat cum companii poloneze ”fură” afaceri gândite de companii din România, implicate însă în dosare de corupție în momente decisive, iar companii din Polonia (scutită de o Monica Macovei și de MCV) asupra cărora planau aceleași dubii au ieșit câștigătoare. Parteneriatele acestea strategice cu Turcia și Polonia nu au schimbat cu nimic poziția României în relațiile comerciale – o țară în care se vând pe bani grei produse cu branduri occidentale fabricate în Polonia și Turcia. Dar nu-i nimic, președintele este pe fază.

Donald Tusk ne-a sedus vorbind în limba română la lansarea președinției române a Consiliului UE, după ce a condus un guvern polonez care s-a luptat să pună mâna pe afaceri la care râvneau si companiile din România. Tusk a dat exemplu de leadership și diplomație. Klaus Iohannis ne asigură însă că e pe fază.

Unde vor duce mai departe aceste parteneriate strategice. La cât de elogioase sunt analizele din ultimele săptămâni publicate în România despre cum dronele turcești au zdrobit tehnica militară sovietică cu care au luptat armenii în războiul pierdut din Nagorno-Karabah, se pune de un lobby pentru achiziții militare din Turcia. Și poate și Polonia speră să vândă în România tehnică militară americană făcută însă în Polonia, unde guvernele de la Varșovia au avut grijă să asigure locuri de muncă.

Invitați la trilaterala de la București sunt și miniștrii de Externe din Georgia și Ucraina (cele două state cărora SUA au vrut să le deschidă ușa NATO la summitul din 2008 de la București, când statele vest-europene s-au opus). Șeful diplomației ucrainene reprezintă un stat al cărui ambasador în Germania a făcut o declarație nefericită, dacă nu iresponsabilă: ori ne admiteți în NATO, ori ne dezvoltăm arme nucleare. Iar președintele Ucrainei a făcut și el presiuni pentru aderarea la NATO, în plin conflict cu Rusia. Cât despre Georgia, după cele două mandate prezidențiale ale lui Mihail Saakașvili, populația și politicienii, cu un pro-occidentalism ceva mai cerebral, au reacții democratice surprinzătoare, precum demisia recentă a premierului unui partid pro-rus în momentul în care liderul opoziției a fost arestat din rațiuni politice. Însă și regimul de la Tbilisi, și cel de la Kiev se zbat în zona gri a fostului URSS, bastioane cu veleități occidentale din care se aruncă săgeți asupra Moscovei și chiar asupra Vestului (vezi implicarea instituțiilor de forță ucrainene în alegerile americane din 2016 și 2020), cât ca regimurile oligarhice să-și mențină impunitatea.

Aceasta este lumea care se reunește din când în când la București. După aderarea la NATO și UE, România a avut șansa de a se întoarce cu fața către Europa Centrală și de Vest. Poate că și alegerea sasului Klaus Iohannis a fost expresia unei asemenea dorințe. Însă ”portavionul Romania” s-a îndreptat către Est. Dar nu către China, unde micile economii din UE au interdicție de la mai marii de la Berlin și Paris, iar companiile românești asociate cu China pierd licitații pe banda rulantă. Nu, Estul înseamnă voturile din Republica Moldova, înseamnă războiul din Nagorno-Karabah, dronele turcești, gazele din Azerbaidjan, fantoma gazoductului Nabucco. Ce mai contează că, ieri, Comisia Europeană nu a fost de acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență, că ne îndreptăm către un ultim cerc concentric al UE alături, poate, de Ucraina, ce mai contează că nu producem mai nimic în țară, câtă vreme stăm pe metereze în Flancul Estic al NATO, votăm geopolitic, mâncăm geostrategie, luptăm împotriva corupției și avem o statuie a lui Gaidar Aliev la București, rămasă moștenire de la Traian Băsescu. Nu mai contează nimicurile astea când președintele, sărbătorind Ziua Pământului în Balta Văcărești, ne spune că ”e pe fază”.

Călin Marchievici