Administraţia Biden aprobă exporturi de armament în Israel

 

Administraţia Joseph Biden a aprobat exporturi de armament în valoare de 735 de milioane de dolari în Israel, în pofida criticilor formulate în contextul bombardamentelor israeliene asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza.

Conform unor surse citate de cotidianul The Washington Post şi de agenţia Reuters, decizia Washingtonului vizează exporturi de muniţie pentru atacuri de mare precizie. Iniţiativa de vânzare a armamentului în Israel a fost transmisă Congresului SUA pe 5 mai, înainte cu câteva zile de izbucnirea confruntărilor militare între armata israeliană şi grupurile islamiste din Fâşia Gaza.

Congresul american nu intenţionează să blocheze exporturile de armatament către Israel, un partener strategic al Statelor Unite. Totuşi, unii membri ai Congresului au exprimat obiecţii privind vânzarea de armament în Israel în contextul bombardamentelor masive efectuate de armata israeliană asupra Fâşiei Gaza.

„Distrugerile din Fâşia Gaza sunt şocante. Trebuie să cerem un armistiţiu cu efect imediat. Uciderea palestinienilor şi israelienilor trebuie să înceteze. Trebuie să examinăm strict asistenţa militară de aproape patru miliarde de dolari acordată Israelului. Este ilegal ca Statele Unite să susţină încălcările drepturilor omului”, a avertizat senatorul democrat Bernie Sanders, citat de postul Fox News.

Administraţia Joseph Biden a anunţat că menţine angajamentele pentru apărarea Israelului, dar a îndemnat atât Guvernul israelian, cât şi grupurile islamiste palestiniene să înceteze confruntările şi să evite victimele civile.

„Rămâne profund preocupaţi de actualele violenţe şi depunem eforturi pentru a ajunge la un calm sustenabil”, a transmis, luni după-amiază, Departamentul de Stat de la Washington.

Bilanţul raidurilor aeriene israeliene asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza a ajuns luni la cel puţin 198 de morţi şi peste 1.300 de răniţi.

Grupurile islamiste palestiniene au lansat peste 3.000 de rachete spre Israel în ultimele opt zile, bilanţul fiind de zece morţi şi peste 300 de răniţi.

Se dau lupte grele, dar ce credeți, că pentru țară ?

 

Se ascute lupta din interiorul PNL pentru șefia partidului. Ludovic Orban apasă pe pedala Congresului, dar nici adversarii săi din partid nu stau cu mâinile în sân. Potrivit unor informații, Florin Cîțu și Emil Boc ar urma să candideze în tandem pentru șefia formațiunii, știut fiind faptul că Orban nu mai are sprijinul grupării din Ardeal, cu precădere la Cluj. 

Cîțu a confirmat luni seară că a avut o nouă întâlnire cu Boc, dar a refuzat să dea detalii.

Întrebat de jurnalişti, despre o întâlnire cu Emil Boc pentru a vorbi despre Congresul PNL, Cîţu a replicat: „Foarte informaţi sunteţi. Domnul Boc este în Bucureşti în aceste zile şi ne vedem de fiecare dată când vine în Bucureşti”.

Întrebat, de asemenea, dacă îşi doreşte o funcţie în conducerea PNL, Cîţu a afirmat: „Bineînţeles”.

„Am spus întotdeauna că eu cred că experienţa pe care am acumulat-o ca parlamentar, ministru de Finanţe şi premier este o experienţă care poate să adauge, să ajute partidul din orice poziţie”, a susţinut premierul.

Întrebat care este relaţia sa cu Ludovic Orban în acest moment, a replicat: „Una foarte bună”.

Chestionat ulterior dacă este posibil să îl susţină pe Ludovic Orban pentru şefia PNL, Cîţu a spus că deocamdată nu crede că este vreun candidat.

Atunci când i s-a spus că Orban şi-a anunţat candidatura, a afirmat: „Am înţeles, o să avem Congres şi discutăm, vedem care sunt candidaţii şi atunci puteţi vedea şi susţinerea mea”.

Consiliul Naţional al PNL se va reuni, în cel mai scurt timp posibil, pentru convocarea Congresului partidului, a anunţat, luni,  Ludovic Orban.

El a precizat că în şedinţa Biroului Executiv al PNL s-a discutat despre organizarea Congresului, prilej cu care a reiterat că, atunci când condiţiile epidemiologice vor permite, se va demara procesul de alegeri în interiorul partidului.

„Congresul PNL, conform prevederilor statutare pe care le avem, nu înseamnă doar alegeri la nivel naţional. Alegerile la nivel naţional sunt precedate de conferinţe de alegeri în fiecare localitate, în fiecare organizaţie locală, urmate de conferinţe de alegeri în fiecare judeţ, în cadrul fiecărei filiale judeţene şi abia la capătul procesului de alegeri la nivel local şi judeţean urmează să se deruleze Congresul. Procedura statutară – voi propune la prima reuniune a Biroului Executiv pe care îl vom avea proiectul de hotărâre, Biroul Executiv va înainta acest proiect de hotărâre către Consiliul Naţional, pentru că, în conformitate cu prevederile statutare, decizia de convocare a Congresului şi implicit toate elementele statutare care trebuie să cuprindă această decizie vor fi luate în cadrul Consiliului Naţional, care va fi convocat în cel mai scurt timp posibil”, a explicat Orban, după şedinţa BEx a PNL.

El a afirmat că vor fi organizate alegeri în toate filialele PNL înainte de Congres.

„Noi vrem să organizăm alegeri peste tot. (…) În cadrul prevederilor statutare, la noi, asta înseamnă Congresul, înseamnă o reîmprospătare a legitimităţii celor aleşi plecând de la baza organizaţiilor locale, mergând spre judeţe şi spre conducerea naţională. Dacă nu se pot organiza fizic în toate, există un procent de minim 75% din organizaţiile locale pentru a putea ţine conferinţele judeţene, iar Congresul este valabil în prezenţa a minim două treimi dintre delegaţii care urmează să reprezinte filialele judeţene”, a adăugat Orban.

Preşedintele PNL a susţinut că, dacă va avea un contracandidat, va face o campanie „corectă”. „Oricine vrea să candideze poate să candideze, important este că în PNL există democraţie. Din punctul meu de vedere, dacă voi avea un contracandidat îl asigur de o campanie corectă, pozitivă, spre binele partidului, care să nu vizeze candidatura colegului meu şi care să vizeze proiectul meu pentru PNL şi pentru România în următorii patru ani”, a afirmat Ludovic Orban.

Potrivit unor surse liberale, Ludovic Orban le-ar fi propus liderilor PNL organizarea Congresului în jurul datei de 15 septembrie.

Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat, luni, că Ludovic Orban va avea cu siguranţă un contracandidat „foarte puternic” pentru şefia partidului, adăugând că Florin Cîţu, Emil Boc, Ilie Bolojan, Dan Motreanu şi Robert Sighiartău s-ar putea număra printre opţiuni.

„Primul lucru într-un Congres, într-o bătălie este să ai o retorică bună, retorica învingătorului. Mai e mult până departe. Îl asigur cu simpatie pe Ludovic Orban că va avea contracandidat şi va avea unul foarte puternic. (…) Eu sunt extrem de puternic, nu foarte puternic, dar eu nu candidez. Eu candidez în echipa câştigătoare. (…) Suntem partid liberal, este normal să existe competiţie, cred că nici Ludovic Orban, nici altcineva nu-şi doreşte să existe un singur candidat, sunt absolut convins că va exista minim un contracandidat, dacă nu chiar doi. Există oameni foarte buni în PNL care vor intra într-o competiţie directă, frumoasă cu Ludovic Orban şi cel mai bun dintre ei va câştiga. Este şi Florin Cîţu o opţiune, şi Emil Boc o opţiune, este şi Ilie Bolojan şi Dan Motreanu, este şi Robert Sighiartău o opţiune, avem mai multe opţiuni. Eu am spus-o ca să nu existe niciun fel de speculaţie – voi intra pe poziţiile doi-trei în echipa câştigătoare”, a afirmat Rareş Bogdan, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.

El a amintit că, în prezent, 11 filiale ale PNL au conduceri interimare, iar alegerile ar trebui organizate cât mai curând cu putinţă, cu analiza rezultatelor scrutinelor din ultimii ani.

Cristian Ghinea anunţă o nouă taxă pentru români: „Avem nevoie de aceşti bani”

 

Cristian Ghinea anunţă introducerea unei reforme a taxării transportului de mărfuri pe autostrăzi, ca măsură care are ca scop scăderea gradului de poluare pe termen lung, în vederea accesării de fonduri pentru construirea infrastructurii rutiere prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„În cazul autostrăzilor, da, ni s-a spus că alocarea pe care România a propus-o, de patru miliarde de euro pentru autostrăzi, este prea mare şi noi am spus: o fi mare, dar noi avem nevoie de aceşti bani, insistăm şi vom respecta planul de verde pentru că fiecare plan trebuie să aibă 37% din alocare pentru proiecte verzi. Respectăm planul de verde şi punem această alocare mare pentru autostrăzi. (…) Noi am mers pe strategia (…) unor reforme care să justifice aceşti bani de autostrăzi şi de aici vom face o reformă a taxării transportului de mărfuri pentru că, până la urmă, trebuie să avem acest principiu, fiecare plăteşte după câtă marfă transportă şi pe ce distanţă. Acum avem un sistem de roviniete în care toată lumea plăteşte la fel, indiferent cât foloseşte autostrăzile”, a precizat ministrul Fondurilor Europene la TVR.

Ghinea a mai declarat că autostrăzile pe care România vrea să le construiască cu fonduri alocate prin PNRR trebuie să aibă perdele forestiere, cabluri digitale, el dând ca exemplu autostrada A 7, care va fi prima autostradă astfel „gândită modern”.

„În acelaşi timp, venim cu reforme, a modului în care taxăm transportul de mărfuri, tocmai pentru a avea o justificare foarte clară per total vom scădea şi gradul de poluare pe termen lung”, a mai  adăugat ministrul.

Potrivit unui comunicat la Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind nouă reforme majore care vor fi incluse în PNRR, în urma discuţiilor de la Bruxelles dintre cele două părţi.

Premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au avut săptămâna aceasta întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Scopul formatului NATO București 9, o acțiune anti-europeană ?

 

Analistul politic polonez Mateusz Piskorski a analizat pentru Sputnik România recentul Summit București 9 la care gazde au fost președintele României și președintele Poloniei.

Analistul Mateusz Piskorski, specialist în geopolitică, a declarat pentru Sputnik România că Summit-ul București 9, ca și alte idei de integrare ale așa numitor noi state membre ale UE, reprezintă un concept care nu are nimic de a face cu interesele comune ale regiunii Europei Centrale.

”Nu este un proiect constructiv, creativ, ducând spre țeluri comune, ci mai degrabă o idee străină, destul de destructivă și direcționată în mod deschis împotriva a trei jucători: Rusia, China și chiar Uniunea Europeană”, mai spune Piskorski.

Baza anti-rusească a formatului București 9

El explică faptul că motivația principală de a crea formatul București 9 în anul 2015 era să fie creată o bază de cooperare între statele NATO din Centrul și Estul Europei. Această cooperare, totuși, era menită să fie bazată pe ideea ”amenințării rusești”. Cele mai multe dintre aceste țări percepeau Moscova ca o sursă de destabilizare în regiune, iar membrii de vârf ai blocului (Polonia, România, Lituania, Letonia și Estonia) erau în mod deschis ostile, din diferite motive, față de Federația Rusă, își continuă Piskorski analiza.

”Ideea de bază era să se creeze o avangardă anti-Rusia a statelor membre din NATO și UE  ca să fie prevenit dialogul între Europa continentală și Rusia. Acest lucru a devenit destul de clar din 2008”, consideră analistul polonez care amintește că în acel an, tot în București, la summit-ul NATO, practic același grup de țări a început să facă lobby pentru o expansiune a Alianței Nord Atlantice în spațiul ex-sovietic, încercând să lanseze o procedură oficială de aderare pentru Ucraina și Georgia.

Doar prin votul de veto al țărilor europene majore, Germania și Franța, statele respective au eșuat în a-și promova ideea, dar dezbaterea despre posibilitatea extinderii NATO l-a îndemnat pe președintele de atunci al Georgiei, Mikhail Saakashvili, să înceapă un conflict armat în Osetia de Sud, cu finalul și consecințele sale tragice pentru Georgia, amintește Piskorski.

”Un proces similar are loc acum, când vine vorba de aspirațiile atlantice ale Ucrainei. Formatul București 9 joacă un rol activ în acest scenariu, și probabil vom fi martorii evoluțiilor sale ulterioare la summit-ul NATO din această vară”, mai atrage el atenția.

B9, o alianță împotriva Chinei

Analistul polonez continuă observând că cel de-al doilea scop al formatului București 9 este să prevină orice formă de cooperare între Europa și China.

”Am fost deja martorii încercărilor de a bloca o cooperare între România, Cehia și China, atunci când a fost vorba de proiectele de energie nucleară. În Polonia, proiectul logistic uriaș din centrul țării a fost respins de guvernul pro-SUA, în ciuda faptului că partea chineză era gata să investească sume imense de bani în infrastructură”, relatează Piskorski.

El spune că procese similare au loc în toate țările menționate, pe măsură ce se desfășoară lupta corporațiilor americane cu giganții Chinei, precum Huawei.

În plus, mai arată el, țările din formatul București 9, sunt gata să se opună oricăror idei de parteneriat economic între China și Europa, în ciuda faptului că asemenea proiecte sunt susținute de Germania, Austria și alte state.

București 9, o idee anti-europeană

În cele din urmă, dar nu pe ultimul loc, formarea unui bloc pro-atlantic care să susțină SUA la modul extrem este pur și simplu o idee anti-europeană. Conceput să prevină orice formă de emancipare europeană, formatul București 9, probabil nu întâmplător, și-a organizat întâlnirea cu Joe Biden și cu Anthony Blinken la doar câteva zile după lansarea unei noi dezbateri despre politica de securitate și de apărare comună europeană, observă judicios Piskorski.

De unde, analistul polonez observă că ”întoarcerea Statelor Unite” în Europa, anunțată de administrația lui Biden, ar fi imposibilă dacă Europa însăși ar încerca să își construiască propria statură politică și militară de jucător geopolitic suveran.

”Ar trebui de asemenea să ne amintim că doctrina americană a ”Noii Europe”, folosită ca un cal troian pe continent, a fost folosită din momentul în care au aderat la UE țările din Centrul și Estul Europei”, precizează Piskorski.

În consecință, București 9 este doar un alt nume pentru un concept relativ vechi, atenționează analistul. ”Ca să nu mai spunem că nu are nimic de a face cu interesul național și cu adevărata cooperare bazată pe dialog în regiune”, mai arată el.

Iar concluzia este dramatică: București 9 este doar o altă denumire pentru politica expansionistă americană, de tipul ”divide et impera” și care a fost acum reînviată de ”vulturii” lui Biden.

Neicapitecul CTP vorbește din interiorul unui „sac cu rahat”

 

A zis Klaus Iohannis sau Florin Cîțu ceva, imediat, dar imediat, Cristian Tudor Popescu le repetă ideile și se pune cu mizeria pe toți cei care ar zice altfel. CTP uită instantaneu ce spusese chiar el cu o secundă înainte, și repetă după ei, ca o umbră vorbitoare transformată în papagal.

A zis Iohannis că avem voie să mergem la slujbă în biserică, CTP zice și el: „normal, cum să nu avem voie în biserică”, uitînd ce vorbe de duh rostea la adresa ÎPS Teodosie, cînd îl făcea „sac cu rahat” tocmai pentru că acesta le spunea oamenilor să vină în biserică!

La fel și în cazul Dianei Șoșoacă. Ce susținea senatoarea, nu exact ce spune Iohannis acum, adică faptul că masca aceasta neconformă nu este necesară în spații deschise, că măsurile dispuse sînt exagerate și, în multe situații, inutile? Cine era cel care a sărit în capul ei, nu același CTP?

Au fost proteste ample împotriva acestor excesive măsuri dispuse de Iohannis, Arafat, „specialiștii” Musta, Mahler și ceilalți. Același CTP i-a pus la zid pe protestatari, acuzîndu-i de te miri ce, deși oamenii nu cereau altceva decît exact ceea ce s-a dispus acum de Iohannis și Cîțu.

Așa cum îl știți, CTP, neicapitec de profesie, nu va recunoaște în ruptul capului că a fost și este un țuțer nenorocit al Puterii. Din contră, va spune că acum, cînd Iohannis a anunțat renunțarea la mască, este momentul potrivit, dar că atunci cînd ÎPS Teodosie și senatoarea Diana Șoșoacă au cerut exact acest lucru, aceștia ne-ar fi pus în pericol !

Atitudinea lui Cristian Tudor Popescu în pandemie, mă face să-mi aduc aminte de atitudinea lui din timpul mineriadei din iunie 1990, cînd era proaspăt redactor sau colaborator la „Adevărul”:

Citiți acest articol, în care CTP-ul de azi avea exact aceeași atitudine: autoritățile fac numai lucruri bune, iar cei care se opun sînt „cretini”! Iată prima propoziție a articolului de acum 31 de ani: „Că pe 13 iunie a avut loc în București o tentativă de lovitură de stat este un fapt a cărui negare nu poate fi discutată decît în termenii cretinismului sau candorii, după cum se exprima dl. Răzvan Theodorescu”.

Răzvan Theodorescu era atunci directorul general al TVR, deci un reprezentant al Puterii FSN-iste. Ce făcea CTP-ul atunci? Pur și simplu îi pupa în cur pe cei care azi sînt numiți „Ciuma roșie”!

Un jurnalist care a putut să justifice în acest fel grețos intervenția brutală a minerilor în iunie 1990 n-ar fi trebuit să mai aibă tupeul să apară în presă, s-ar închide în beciul său, despre care vorbea Mircea Dinescu, și s-ar da cu capul de pereți.

Dar el, nu ! Se crede „Cap limpede”, sfidează pe oricine și micționează contra celor care „neagă” ce spun autoritățile, avînd grijă să nu ude cumva pantofii Puterii.

El, care susținea „Ciuma roșie” în 1990, a devenit peste noapte „de dreapta”, numai că, deși, conform propriei declarații, a citit Biblia în trei limbi (?), n-a reținut din conținutul acestei cărți a cărților, decît expresia unui abate, aceea despre „sacul cu rahat”, fără să-și dea seama că vorbește exact din interiorul acestuia.

Ion Spânu

Şofer român de TIR, omorât într-o parcare din Franţa, sub ochii îngroziţi ai soţiei. Nici un coleg nu a raspuns apelului disperat al femeii

 

Un şofer român de TIR a fost omorât cu o sabie, într-o parcare din Franţa, sub ochii îngroziţi ai soţiei, cu care lucra în echipaj.

Mihai se afla, noaptea trecută, într-o parcare de pe autostrada N28 din Franţa, împreună cu soţia sa.

La un moment dat, tânărul şofer român de TIR i-a spus soţiei că merge la toaletă, iar înainte va verifica încărcătura. Imediat după ce a coborât şi a ajuns în spatele camionului, Mihai a fost atacat cu sabia de un individ.

Soţia sa a văzut totul, iar până să intervină, bărbatul a fost tăiat de două ori, iar criminalul a fugit.

Mai mult, strigătele de ajutor ale femeii ar fi fost auzite de ceilalţi şoferi aflaţi în parcare, însă niciunul nu a coborât pentru a sări în ajutorul colegului lor.

Povestea tragică a şoferului român de TIR a fost făcută publică de Ilie Matei-"Omul soselelor", într-o postare pe Facebook.

"El se numea Mihai....se numea Mihai si pana aseara a fost unul dintre ai nostri.

Iși caștiga painea ca si noi, de pe urma unui volan de camion, lucrand in echipaj cu sotia lui.

Noptea trecută, se afla parcat pe N28 in Franta.A coborat din camion pt a merge la toaletă. I-a spus sotiei ca pana sa mearga la toaletă se duce să se uite daca incarcatura este in regulă si lacatul remorcii este intact.

A coborat si a fost injunghiat de 2 ori cu o lamă a unei săbii, fără avertizare, fără a apuca să aibă vreo reactie, sub ochii sotiei lui.

Mai trist decat atat, politia și ambulanța au venit după o ora si jumatate si doar a constatat decesul colegului nostru.

Vreau să atrag atentia asupra unui aspect rușinos pt noi ca barbati si ca, colegi :

Sotia omului, disperată, a batut la usile colegilor nostri aflati in aceeasi statie peco parcati pt a primi ajutor in acele clipe groaznice .

Nici un coleg nu a raspuns apelului disperat al femeii, ba mai mult, au tras perdelele si si-au continuat odihna !!

Băietii mei...sunteti niste lași, maine puteti fi următorii care mor ca niste caini, fara ca nimeni să intervină pt voi !!

Asta ar trebui să vă dea de gandit !!

Un singur coleg cu o duba de 3.5 a intervenit ajutand cu ce a putut pe colega noastră .

Să vă mai aud că ii numiti cotețari !! Se pare că sunt mai colegi ei, decat multi dintre voi !!

Sper ca #MAE să se sesizeze in acest caz, nu de alta, dar Franța devine una dintre cele mai periculoase zone de tranzit pt soferii romani, oameni care devin victime atat ale talhariilor, hotilor de motorina, imigrantilor din zona Calais.

Nimeni nu merită sa moară doar pt ca munceste decent pt a isi intretine familia !!

Acesta nu e un risc asumat, Mihai este victima a unui sistem francez care ne amendeaza de cate ori incercam sa indepartam in forta imigrantii, dar in schimb ei talharesc sau omoara dupa bunul plac sub marea umbrela, egalite, fraternite !!

Franta, esti complice la moartea unuia de-al nostru, unul care muncea decent pt painea lui !!

Condoleanțe, familiei !!

Dacă putem ajuta in vreun fel, toata trupa #CSPFE_RO vă stam la dispozitie !!", a scris Ilie Matei în postarea de pe Facebook.

Israelul l-a ucis pe unul din liderii organizației Jihadul Islamic

 

Armata israeliană a declarat că Hussam Abu Harbeed, un comandant de vârf al grupului armat al Jihadului Islamic, a fost ucis de un raid aerian israelian în Gaza. Într-o declarație care confirmă că l-a ucis pe Harbeed, armata israeliană a spus că acesta „se află în spatele mai multor atacuri teroriste antitanc împotriva civililor israelieni”, potrivit AlJazeera.

Armata israeliană a efectuat zeci de atacuri în Fâşia Gaza în noaptea de duminică spre luni, unde grupările armate au continuat să lanseze rachete asupra Israelului.

În câteva minute, forţele aeriene israeliene au efectuat zeci de atacuri, provocând întreruperi ale furnizării de energie electrică. Într-un scurt comunicat, forţa aeriană israeliană a informat că 'avioanele de luptă' au lovit 'ţinte teroriste' în Gaza, după ce rachete dinspre Gaza au fost lansate asupra localităţilor israeliene Beersheba şi Ashkelon imediat după miezul nopţii, potrivit Reuters.

În total, începând din 10 mai, au fost ucişi 197 de palestinieni, dintre care cel puţin 58 de copii, fiind rănite peste 1.200 de persoane. De partea israeliană au fost ucise zece persoane, dintre care un copil, fiind rănite 282 de persoane ca urmare a tirurilor efectuate de grupări armate palestiniene, inclusiv Hamas, dinspre Fâşia Gaza.

Reuniunea de urgenţă de duminică a Consiliului de Securitate al ONU nu a înregistrat niciun progres. Potrivit mai multor diplomaţi intervievaţi de AFP, Statele Unite, într-o poziţie considerată de neînţeles de mulţi dintre aliaţii săi, au continuat duminică să se opună unei declaraţii comune care să ducă la o încetare rapidă a ostilităţilor.

În weekend, în marile orașe au avut loc manifestații pro-Israel și pro-Palestina. În Canada, la Montreal, protestatarii pro-Israel și pro-Palestina s-au ciocnit. Premierul canadian Justin Trudeau a condamnat ceea ce el a numit „retorică și violență disprețuitoare” după ce protestatarii pro-israelieni și pro-palestinieni s-au confruntat în timpul demonstrațiilor de la Montreal.

În același timp, mii de oameni au mărșăluit pașnic în alte orașe din Franța și din alte părți ale Europei - inclusiv în Londra, Roma, Bruxelles și Madrid - pentru a evidenția situația palestinienilor.

Liviu Dragnea, trimis în judecată de DNA în dosarul vizitei în SUA la instalarea lui Donald Trump

 

"În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 32/VIII/3 din 14 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților :

DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, aflat în stare de deținere, la data faptelor președinte al Camerei Deputaților și președinte al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:

- trafic de influență (două fapte),

- folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,

- persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență,

- două persoane fizice, oameni de afaceri, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență,

DIMITRESCU GHEORGHE, la data faptei consilier parlamentar, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

I. În perioada ianuarie 2017 - mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în:

- asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,

- asigurarea, cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri).

De asemenea, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu a mai acceptat de la același om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai - iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalți oficiali din SUA.

În acest context, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

II. În perioada mai - octombrie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu și-ar fi folosit autoritatea și influența ce decurg din calitatea de președinte al unui partid politic față de inculpatul Dimitrescu Gheorghe, precum și față de alte două persoane, în scopul de a obține, în aceeași perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD (din care 45.000 de euro ar fi fost achitați de inculpatul Dimitrescu Gheorghe). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani.

În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie - iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019", transmite DNA.

Israelul a fost denunțat la ONU de Palestina. 52 de copii au fost uciși în Fâșia Gaza

 

Ministrul palestinian pentru Afaceri Externe Riyad Al-Maliki a denunţat duminică, în faţa Consiliului de Securitate al ONU, agresiunea Israelului împotriva poporului palestinian şi a locurilor sale sfinte, relatează AFP.

"Unii nu vor să folosească aceste cuvinte - crime de război şi crime împotriva umanităţii - dar ştiu că acesta este adevărul", a spus oficialul palestinian în cursul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate, criticând politica colonială a israelienilor.

Cel puţin 33 de palestinieni, între care opt copii, au fost ucişi duminică în atacuri israeliene în Fâşia Gaza, a anunţat Ministerul local al Sănătăţii, precizând că acesta este cel mai mare bilanţ al victimelor de la începutul conflictul.

Un total de 181 de palestinieni, între care 52 de copii, au fost ucişi în raidurile armatei israeliene, potrivit unui ultim bilanţ palestinian. Opt dintre copii au murit într-un bombardament asupra unui cartier din oraşul Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii.

Circa 3.000 de rachete au fost lansate în mai puţin de o săptămână din Fâşia Gaza spre teritoriul Israelului, a anunţat duminică armata acestui stat, care a lovit în replică enclava palestiniană, relatează Agerpres. Armata a anunţat în cursul dimineţii că a vizat 90 de poziţii ale Hamas şi ale Jihadului islamic, al doilea grup armat din enclavă, în ultimele 24 de ore în Gaza. Domiciliul lui Yahya Sinwar, şef al biroului politic în acest teritoriu palestinian, a fost vizat de una dintre aceste lovituri israeliene. Nu se ştie dacă el se afla sau nu în casa bombardată de armata israeliană, menţionează AFP.

Potrivit autorităţilor locale, tirurile israeliene s-au soldat cu 181 de morţi, între care 52 de copii, şi peste 1.200 de răniţi în Fâşia Gaza, aflată sub blocadă israeliană de aproape 15 ani. În Israel, zece persoane, printre care un copil şi un soldat, au fost ucişi de tiruri de rachete din enclava palestiniană. Acest nou conflict a început în urma unei replici la un baraj de rachete Hamas asupra Israelului, trase în "semn de solidaritate" cu manifestanţii palestinieni şi sutele de palestinieni răniţi în ciocnirile cu poliţia israeliană din Ierusalimul de Est.

La originea violenţelor s-a aflat ameninţarea de a expulza familii palestiniene în beneficiul coloniştilor israelieni în acest sector palestinian ocupat de Israel de peste 50 de ani. 

Monica Pop: "Nu trebuia ținut nimeni în casă. Este o rușine"

 

Dr. Monica Pop a vorbit, la Antena 3, despre valul patru al pandemiei de COVID-19.

"Este dezideratul suprem să se stingă așa, știți foarte bine, eu de la început am spus că strategia a fost greșită, după părere mea.

Fără doar și poate, nu trebuia ținut nimeni în casă și încă o dată spun, inadmisibil și suntem singura țară care a ostracizat persoanele peste 65 de ani, atunci, în perioada respectivă, când avea dreptul să iasă din casă două ore.

Este o rușine pentru cum s-au comportat decidenții, din multe puncte de vedere și continuă", a declarat dr. Monica Pop.

Întrebată dacă crede că va mai veni valul patru al pandemiei de COVID-19, Monica Pop a spus că speră că nu. "Dacă mai vine valul patru, înseamnă că tot ce am făcut până acum este zero", a adăugat Monica Pop.

Prezenţa fizică la şcoală, după o formulă nouă

 

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca elevii să meargă la școală imediat ce rata de infectare în localitățile lor scade sub 1 la mia de locuitori. Acum, prezența în bănci se decide în fiecare vineri.

Conform ordinului comun al ministrului Educației și ministrului Sănătății, școlile funcționează toată săptămâna luând ca referință rata de infectare din ziua de vineri a săptămânii precedente.

„Constatând că un număr important de localități sunt foarte aproape de pragul de 1 la mie al ratei de infectare, în urma discuțiilor cu ministrul Sănătății, apreciind înțelegerea Ministerului Sănătății pentru importanța școlii, luni, 17 mai, vom iniția modificarea Art 2, alin. 3 al ordinului comun de ministru Educație-Cercetare, în sensul în care referința să fie considerată ziua în care localitatea coboară sub pragul de 1 la mie – rata de infectare”, anunță ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

În acest fel, prezența fizică nediferențiată în școli s-ar putea face încă de a doua zi după înregistrarea unei rate de infectare mai mică de 1 la mie.

„Ne dorim ca ordinul comun de modificare să fie semnat și publicat în Monitorul Oficial în cursul zilei de mâine, 17 mai, astfel încât un număr cât mai mare de elevi să aibă acces la școala. Insistăm în continuare pe respectarea riguroasă a măsurilor de protecție sanitară în interiorul școlilor”, adaugă Cîmpeanu.

Luni, aproximativ 2,6 milioane de elevi merg la şcoală cu prezenţă fizică. Numărul acestora este cu aproximativ 200.000 mai mare decât al celor care au fost prezenţi săptămâna trecută.

PSD ameninţă cu greva parlamentară

 

Marcel Ciolacu susţine că premierul Cîţu l-a sunat să vorbească despre Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă după ce a fost presat de comisarii europeni în acest sens.

Marcel Ciolacu aruncă bomba despre discuțiile premierului Cîțu pe PNRR. Întrebat ce urmează să vorbească cu premierul, liderul PSD a reiterat ideea că social-democraţii vor intra în grevă parlamentară dacă PNRR nu este prezentat în Parlament.

„Am avut mai multe zile discuţii cu comisari europeni. Doamna preşedinte mi-a răspuns la scrisoare, mi-a dat şi dreptate că PNRR să fie dezbătut în Parlament, nu neaparat să fie un vot. Nu ţinem neapărat să fie votat, dar el trebuie cunoscut, mai ales că PSD este cel mai mare partid din România şi are peste jumătate din administraţiile publice locale. Apelul a fost în urma comisarilor europeni şi a preşedintelui Comisiei. A rămas că ne vom vedea să stăm de vorbă vizavi de PNRR. A rămas că mâine stăm de vorbă şi stabilim.

Eu cu domnul Cîţu stabilesc principiile. Este exclus să nu vină cu el în Parlament. Eu am anunţat foarte clar : dacă se merge cu PNRR fără să fie prezentat şi fără să avem o discuţie foarte serioasă cu privire la mecanismele de acces la fonduri, PSD va intra în grevă parlamentară. Mi s-a spus că a mai existat situaţia din România cu privire la opoziţie în Polonia. Au intervenit comisarii şi acum au un PNRR în consens”, a declarat Ciolacu la Antena 3.

Liderul PSD a mai precizat că va trimite specialiştii PSD să discute cu guvernanţii despre principiile şi mecanismele pe care se bazează PNRR.

De altfel, liberalii și-ar dori ca nouă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie alocate pentru infrastructura de transport, câte patru miliarde pentru mediu și educație și trei miliarde pentru agricultură.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a prezentat stadiul elaborării Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) în şedinţa de luni a conducerii partidului, precizând că negocierile în coaliţia guvernamentală continuă, dar este optimist că România va depune documentul în termenul stabilit la nivel european.

Președintele PNL pierde teren în partid

 

Duminică, Şeful CJ Cluj, Alin Tişe, şi primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, nu au mers la promovarea candidaturii pentru un nou mandat la șefia formațiunii politice, în orașele din județ.

Ludovic Orban a fost ignorat de baronii PNL din Cluj. Tişe a a declarat ferm că nu are de ce să se afişeze alături de Orban, fiind contestatar al acestuia.

De altfel, primarul Boc este printre principalii lideri pe care mizează premierul Florin Cîţu, în cazul unei candidaturi la şefia PNL, spune adevărul.ro.

„Nu voi mai accepta ca munca mea din judeţ să fie folosită ca exerciţii de imagine ale unora care vin în vizita pe aici şi apoi pleacă . Să-şi facă imagine cu activitatea şi cu realizările lor, dacă o au. E o chestiune de etică politică. Oameni incompetenţi în judeţele lor vin la Cluj sa se laude cu munca altora iar apoi ne tratează cu lipsă de respect. Ne pretind rezultate electorale bune iar apoi prin decizii arbitrare ne îngreunează munca politică din judeţ şi ne afectează negativ electoral”, a declarat Alin Tişe, fiind amintit faptul că Orban nu s-a luptat la negocierile cu USR-PLUS şi UDMR să câştige numirea prefectului de Cluj de către PNL.

Emil Boc a lipsit de la evenimentele unde a fost prezent Ludovic Orban motivând faptul că a avut alte întâlniri. Potrivit unor surse din conducerea PNL, Boc a bătut palma cu Florin Cîţu să facă parte din echipa acestuia, fiind luată în calcul o candidatură a edilului pentru funcţia de prim-vicepreşedinte sau preşedinte executiv, aceasta ultimă poziţie fiind însă posibilă doar dacă e schimbat Statutul PNL până la congres.

Ludovic Orban a venit cu anunţul mult aşteptat. Fostul premier a declarat că va candida pentru un nou mandat, la alegerile interne din acest an.

Acesta spune că are o carte de vizită care este un argument puternic în faţa colegilor de partid”.

„Candidez cu o carte de vizită care este cunoscută de toţi colegii mei şi care este practic un argument puternic pentru a putea să mă prezint în faţa colegilor mei cu un proiect pe următorii patru ani de zile, care să permită PNL să realizeze pentru România tot ceea ce a promis.

Congresul înseamnă alegeri în tot partidul, la toate nivelele. Peste tot vom avea conduceri legitimate prin vot în urma conferinţelor la nivel local, judeţean şi ulterior în urma congresului”, a declarat sâmbătă Orban, într-o conferinţă de presă susţinută la Zalău.

Ce nu spune Cîțu despre înțelegerile de la Bruxelles - UE le-a tras-o iar românilor ?!

 

De ce se întrec Cîțu și Iohannis în vești bune și amabilități față de români? Un cunoscut economist dă în vileag aspectele neplăcute pe care românii vor trebui să le suporte în urma înțelegerilor făcute de premierul Cîțu în timpul vizitei de la Bruxelles

Mulți analiști și-au exprimat uimirea față de schimbarea de atitudine a președintelui și premierului în exprimarea publică. De la discursul critic față de românii care nu respectă restricțiile s-a ajuns la mulțumiri, amabilități și vești bune.

Unii au spus că e o schimbare de strategie generată de experții de comunicare ai PNL, alții cred că președintele și premierul pregătesc poporul pentru una sau mai multe vești negre. 

Ei bine, cunoscutul economist și profesor universitare Adrian Câciu vine cu explicația – înțelegerile de la Bruxelles… sau ”Ce nu vi se spune despre vizita la Bruxelles a premierului Florin Cîțu”.

Ei bine, vestea este cu adevărat greu de suportat, mai ales în condițiile creșterii inflației și a scăderii puterii de cumpărare:

”Pensiile, salariile și alocațiile rămân înghețate până în anul 2024” – dezvăluie Adrian Câciu veste pe care premierul nu o dă încă românilor.

Adrian Câciu spune ferm: ”Acesta este angajamentul luat în fața Comisiei Europene pentru a primi derogare pe procedura de deficit excesiv până în 2024”.

”O negociere proastă cu efecte distrugătoare față de societate”, consideră Câciu, subliniind că ”Nu poți trâmbița triumful sacrificând 10,5 milioane de persoane a căror putere de cumpărare scade abrupt”.

Odată cu această dezvăluire, cunoscutul economist punctează și ”lașitatea și lipsa de asumare publică a politicianului Florin Cîțu în fața poporului - nu a avut curajul să vă spună acest adevăr”.

În finalul postării, Adrian Câciu crede că ”pensiile, alocațiile si salariile vor crește doar dacă domnul Cîțu nu mai este premier”. Sincer, un optimist greu de acceptat, atât timp cât România nu pare condusă nici măcar de Iohannis. Ci de mult mai departe.

Oricum, este de văzut dacă dezvăluirea lui Adrian Câciu va primi vreo replică de la Putere – sau dacă ”opoziția” o va băga în seamă.

Românii au început să cultive fructe exotice: Kiwi, curmalele, kaki, bananele sau smochinele, cresc acum și în țara noastră

 

Românii sunt tot mai interesați să cultive fructe exotice în grădinile lor. Vânzările de pomi fructiferi care produc acum kiwi, curmale, sau kaki, au crescut exponențial în ultimii ani, spun comercianții. Cert este că și clima din România devine tot mai prietenoasă cu astfel de culturi.

Cererea de pomi care produc fructe exotice a crescut semnificativ în ultimii ani, după ce iubitorii de plante au observat că aceștia pot trece cu bine de iarnă, fără mari probleme și fără să aibă nevoie de îngrijiri speciale.

"În urmă cu trei ani vindeam de ordinul zecilor, acum vindem de ordinul miilor la Kiwi. Cerere tot mai mare. Noi vindem Kaki de ani de zile și anul acesta n-am făcut față cu comenzile. Țînând cont că iernile nu mai sunt cum erau odată, în ultimii ani nu a mai trebuit să protejăm nici smochinul.", povestește un comerciant.

În ultimul deceniu, cantitatea medie anuală de precipitații a scăzut cu aproape o treime în România, în timp ce media temperaturilor maxime a crescut cu două grade Celsius. Așa se face că, acum, în România, au început să se adapteze tot mai bine, climatului nostru, fructele exotice, cum ar fi Curmalul Chinezesc sau Banana Nordului.

Băncile din SUA vor concedia 10% din angajați

 

Băncile americane vor pierde 200.000 de locuri de muncă, sau 10% din angajați, în următorul deceniu, în încercarea de a crește profitabilitatea și a face față schimbării comportamentului clienților, potrivit unui analist bancar citat de Financial Times.

"Aceasta va fi cea mai mare reducere a efectivelor băncilor americane din istorie", a declarat analistului Wells Fargo Mike Mayo, pentru Financial Times. Dacă previziunile sale se vor îndeplini, anul acesta ar marca punctul de inflexiune pentru sectorul bancar american, unde numărul locurilor de muncă a rămas aproximativ stabil la 2 milioane în ultimul deceniu.

Locurile de muncă cele mai expuse riscului sunt cele din sucursale și din call centres, pe măsură ce băncile își reduc rețelele pentru a se adapta noilor realități ale activităților bancare post-pandemice, arată Mayo. Acest lucru este în concordanță cu statisticile Departamentului Muncii, care estimează o scădere de 15% a locurilor de muncă în industria bancară în următorul deceniu.

„Băncile trebuie să devină mai productive pentru a rămâne relevante. Și asta înseamnă mai multe computere și mai puțini oameni ”, a spus Mayo.

Studiul vine pe fondul datelor dezamăgitoare privind evoluția locurilor de muncă, care au arătat că economia SUA a adăugat luna trecută doar 266.000 de noi locuri de muncă, mult sub estimările de 1 milion. Unele elemente, cum ar fi automatizarea accelerată care a avut loc în timpul pandemiei, ar putea avea influențe mai puternice decât cele anticipate asupra redresării pieței forței de muncă, au declarat oficialii economici în urma raportului.

Angajări masive în urmă cu un an. Vine reversul

Anul trecut băncile au angajat personal pentru a satisface cererea bruscă de credite ipotecare și împrumuturi pentru întreprinderi mici, susținute de guvern. Dar această tendință se va inversa pe termen scurt, pe măsură ce creditorii se concentrează pe eficiență pentru a concura cu companiile din tehnologie care și-au crescut cota de afaceri în timpul crizei de sănătate.

Concurența crescută din partea companiilor nereglementate, cum ar fi PayPal și Amazon, care intră în servicii financiare, a fost una dintre principalele preocupări pe care directorul executiv al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a subliniat-o în scrisoarea anuală adresată acționarilor, luna trecută.

Mayo estimează că băncile reprezintă în prezent doar o treime din piața globală de finanțare. „Digitalizarea s-a accelerat și acest lucru a sporit puterea unor fintech-uri și a altor furnizori de tehnologie”, a spus Mayo.

„Dacă aș da un sfat copiilor mei, aș spune că probabil nu doriți să intrați în industria financiară”, a spus Mayo. „Este, probabil, o industrie în scădere.”