ACCESAȚI LINK-ul https://www.arabnews.com/node/1912636/world
Mollahul Abdul Ghani Baradar, cofondator şi numărul 2 al mişcării talibane, a revenit marți în Afganistan din Qatar, după 20 de ani de exil. El a fost întâmpinat la aeroportul din Kandahar de zeci de lideri ai talibanilor. De aici un convoi impresionant de mașini l-a însoțit, imaginile difuzate pe rețelele de socializare construind imaginea primirii ca pe un erou, fiind aclamat prin toate locurile pe care le traversează.
Tichetele de masă vor fi majorate cu 8 bani, astfel, de la 20,01 lei, tichetele vor crește la 20,9 lei, anunță Guvernul, adăugând că, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși 20,09 lei și se va aplica și pentru primele 2 luni ale semestrului I al anului 2022, respectiv, februarie 2022 și martie 2022, potrivit Ziarului Național.
Iată raportul BNR:
”Din perspectiva inflației, pe termen scurt și mediu, riscuri majore continuă să fie asociate evoluției viitoare a prețurilor materiilor prime de pe piețele internaționale, și, respectiv, evoluțiilor cotațiilor componentelor energetice de pe plan intern. În plan extern, în pofida tendințelor recente de creștere sincronizată a prețurilor materiilor prime, mecanismele declanșatoare au fost extrem de diverse, ceea ce complică identificarea cu acuratețe a unor tendințe în evoluția viitoare a prețurilor acestora: sincope în lanțurile globale de producție și distribuție (în cazul materialelor de construcții), un comportament speculativ pe bursele internaționale, fluctuații meteorologice (în cazul materiilor prime agroalimentare) etc. În plan intern, deși unele riscuri apreciabile de majorare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale s-au materializat deja în raport cu scenariul de bază din luna mai, nu este exclusă persistența unor astfel de presiuni și în perioadele viitoare”.
”Majorarea veniturilor curente este influențată de evoluția pozitivă a indicatorilor macroeconomici (Fondul brut de salarii la nivel de economie națională), gradul de încasare a veniturilor din contribuții de asigurări sociale, de recuperarea parțială a contribuțiilor de asigurări sociale aferente obligațiilor fiscale declarate și amânate la plată în anul 2020, prin efectul legii precum și de veniturile aferente contribuției de asigurări sociale restante încasate prin mecanismul de tip swap. Totodată, au fost majorate veniturile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu suma de 28, 2 milioane de lei, excedentul sistemului de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale majorându-se și el cu suma de 29, 2 milioane de lei”, arată Guvernul.
Vedeti fratilor... Hardalias, arafatul grecilor, spitalizat cu ischemie miocardica, dupa vaccinare !
El a fost promotoŕul vaccinarii grecilor care au ajuns la 55% full vaccinati dar si la 4500 de cazuri noi de covid desi anul trecut pe vremea asta cand NU aparuse injectia miraculoasa, aveau 40-50 cazuri pe zi.
Cine are minte sa inteleaga.
Domnul sa ne lumineze, fratilor !
Foarte rare, dar NU atât de insignifiante încât să nu fie anunțate. Mă întreb dacă ai noștri au vreo astfel de avertizare. Probabil că nu - noi suntem neimportanți, că oricum ne luăm după CDC din SUA (unde riscul de miocardită a fost anunțat, de asemenea, oficial).
Documente oficiale, în capturile foto anexate.
Mihail Gorbaciov a venit cu o primă reacţie după situaţia din Afganistan. Liderul URSS care a realizat retragerea forţelor sovietice din Afganistan în 1989 după campania eşuată de 10 ani a Moscovei, spune marţi că campania NATO în ţară a fost "condamnată eşecului de la început".
Liderul URSS Mihail Gorbaciov, despre situaţia din Afganistan. Gorbaciov, în vârstă de 90 de ani, consideră prezenţa sovietică în Afganistan o greşeală politică care a consumat resurse importante într-un moment în care Uniunea Sovietică trăia ceea ce s-a dovedit a fi amurgul propriei sale existenţe, potrivit Reuters.
Autorităţile sovietice din Afganistan au păstrat puterea timp de trei ani după retragerea Moscovei, dar guvernul a căzut în 1992 declanşând un război civil ce i-a adus la putere pe talibani.
Gorbaciov, care a fost citat de agenţia de ştiri RIA din Rusia, a spus că NATO şi americanii au gestionat în mod greşit campania afgană şi nu au avut vreo şansă de succes.
„NATO şi Statele Unite ar fi trebuit să admită eşecul mai devreme. Important acum este să tragem lecţiile din cele întâmplate şi să ne asigurăm că greşelile similare nu se repetă”, a declarat Gorbaciov pentru RIA.
„Campania SUA a fost un eşec de la început, chiar dacă Rusia a susţinut-o în primele etape”, a adăugat el.
„La fel ca multe alte cazuri similare în centrul ei s-a aflat exagerarea unei ameninţări şi idei geopolitice slab definite. La acestea s-au adăugat încercări nerealiste de a democratiza o societate formată din multe triburi”, a mai precizat fostul lider al URSS.
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Guvernului să nu facă rectificarea bugetară prin ordonanţă de urgenţă, ci să vină de la început cu legea de rectificare spre aprobare în Parlament.
Reprezentanţii AUR susţin că Guvernul ştia încă de la aprobarea bugetului că va fi nevoie de o rectificare şi, deci, avea timp să o pregătească sub formă de lege pe care să o prezinte Parlamentului pentru dezbatere, dar a întârziat tocmai pentru a crea acum impresia unei urgenţe.
„La fel ca Legea Bugetului, rectificarea trebuie votată în Parlament, nu aprobată prin OUG. De vreme ce Legea Bugetului este trecută prin Parlament, la fel trebuie să fie şi Legea de Rectificare. Nu este în niciun fel justificată emiterea de Guvern a unui act normativ în regim de urgenţă. Ca în fiecare an, după aprobarea Legii Bugetului, Guvernul a ştiut că va fi necesară o rectificare şi a avut luni de zile la dispoziţie pentru a elabora un proiect de Lege de Rectificare şi a-l trimite Parlamentului spre dezbatere şi vot, aşa cum cere Constituţia”, a declarat deputatul George Simion, co-preşedinte AUR, potrivit unui comunicat de presă citat de News.ro.
La rândul său, liderul senatorilor AUR Claudiu Târziu a precizat că rectificarea făcută prin ordonanţă de urgenţă permite Guvernului să mărească datoria şi deficitul bugetar după cum vrea.
„Guvernul nu a vrut să elaboreze un proiect de lege, ci a aşteptat până după jumătatea anului pentru a recurge la practica obişnuită, în esenţă neconstituţională, invocând o urgenţă creată artificial exact în vacanţa parlamentară. Rectificarea făcută prin OUG permite Guvernului să mărească datoria şi deficitul după bunul plac. Chiar dacă ulterior rectificarea va fi aprobată ca lege în Parlament, acesta va fi pus în faţa unui fapt împlinit.
Între intrarea în vigoare a OUG şi votul în Parlament, ordonanţa produce efecte şi Guvernul se împrumută cât vrea, ocolind Parlamentul. Datoria şi deficitul sunt prea importante pentru ca Guvernul să le poată mări oricât fără dezbatere în Parlament, mai ales când datoria publică a depăşit 50% din PIB, iar bugetul pe 2021 este construit pe deficit 7%”, a subliniat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR, connform sursei amintite.
Comisia Europeană a avertizat România că este în procedură de deficit excesiv şi că deficitul riscă să ajungă la 60% din PIB în 2022 şi la 100% din PIB în 2027, mai arată comunicatul de presă.
La 60%, dobânzile devin prohibitive, iar datoria pe care românii vor fi nevoiţi să o plătească cu mari sacrificii se va întinde pe zeci de ani, conchide sursa menţionată.
16 români au părăsit deja Afganistanul în cursul nopţii trecute, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit sursei citate, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va pleca spre Kabul pentru preluarea altor 27 de români.
„În cursul nopţii zilei de 17 august au părăsit Afganistan încă 16 cetăţeni români. De la momentul apelului MAE de ieri către cetăţenii români aflaţi încă în Afganistan şi care nu-şi notificaseră prezenţa, de a contacta Ambasada României de la Islamabad, a fost înregistrată prezenţa a încă 7 cetăţeni români. În acest moment, conform evidenţelor MAE, mai sunt 27 de cetăţeni români aflaţi în Afganistan”, se arată într-o precizare de presă transmisă de MAE.
Tot MAE a anunţat că au fost parcurse şi procedurile pentru trimiterea unui avion militar românesc la Kabul pentru preluarea altor 27 de români.
„Împreună cu Ministerul Apărării şi Forţele Aeriene Române au fost parcurse în regim de urgenţă, pe parcursul zilei de ieri şi al nopţii, proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetăţenilor români. Procedurile, extrem de complexe, sunt finalizate, urmând a fi obţinută în foarte scurt timp şi ultima autorizaţie de survol pentru unul dintre segmentele traseului de zbor”, precizează MAE.
Premierul Florin Cîţu a anunţat luni că 35 de cetăţeni români se află în Afganistan şi că a propus trimiterea unui avion care să îi aducă pe aceştia în ţară.
Preşedintele Klaus Iohannis a dispus implicarea de urgenţă a Forţelor Aeriene Române pentru evacuarea cetăţenilor români din Afganistan, decizia fiind luară la propunerea premierului, a transmis apoi Administraţia Prezidenţială.
Mormântul unui celebru domnitor al Moldovei a fost descoperit în fundația Mănăstirii Bârnova, care se află în plin proces de restaurare și reabilitare, potrivit bzi.ro.
Echipa de cercetători, coordonată de dr. Mădălin-Cornel Văleanu – cercetător științific I și arheolog, de la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei, a găsit cripta unde a fost înmormântat domnitorul Eustratie Dabija. Au fost găsite două cranii care sunt, foarte probabil, al acestuia și al fiicei sale.
„Am început aceste săpături arheologice exact pe locul unde se află mormântul domnitorului Eustratie Dabija. Deja am găsit oseminte, urme materiale ce țin de locul îngropăciunii, anume de sicriu. Ceea ce știm este că aici a fost înmormântat acest domnitor și, peste el, la 12 ani, fiica sa. După 1990, mormântul a fost jefuit… Mai mult, peste mormânt a fost turnat beton pe care acum îl decopertăm”, a declarat dr. Mădălin-Cornel Văleanu.
Eustratie Dabija a fost un boier de țară din Ținutul Putnei. În 1657, Dabija era vornic al Țării de Sus, ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban. În 1663 a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei. Astfel, venind în ajutorul lui Mihail Apafi, omul turcilor, au început luptele împotriva lui Ioan Kemeni, susținut de habsburgi. A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă.
Mănăstirea Bârnova a fost ctitorită de domnitorul Moldovei Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666).
Premierul Florin Cîţu a fost concediat de o bancă importantă din România, iar acesta a cerut la vremea respectivă daune de un milion de euro, acuzând faptul că a fost umilit de conducerea companiei.
La vremea respectivă, în 2011, Cîţu era considerat un adevărat superstar al lumii bancare, cu zeci de declarații în presă în calitate de economist-șef. Cîțu avea însă și un salariu pe măsură, și se pare că acest lucru a fost unul dintre argumentele pentru care șefii au decis să renunțe la serviciile lui.
”Am fost înştiinţat ieri că sunt concediat. Nu ştiu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008, dar nu cred că acesta este motivul. Am decis să acţionez banca în judecată şi sper să câştig”, spunea Florin Cîțu în 2011.
Episodul celebru din 2008 la care se referea actualul premier era, în fapt, un atac speculativ asupra monedei naționale în urma căruia au crescut mult dobânzile la creditele în lei, iar rezerva națională a BNR a scăzut cu un miliard de euro într-o singură lună. A fost suspectată o înțelegere între trezorieri ai mai multor bănci în privința dobânzilor, lucru interzis prin lege. Consiliul Concurenței nu a găsit însă suficiente dovezi și a închis cazul în 2013.
Deși Florin Cîțu a declarat că a fost concediat abuziv, Mișu Negrițoiu, șeful de atunci al băncii, a explicat că în cazul lui a fost vorba de o restructurare a postului.
„Este o problemă internă a băncii a restructurat poziţia pe care o deţinea Florin Cîţu. Avem trei departamente în Trezorerie care, în prezent, sunt conduse de şefa de Commercial Banking, Mihaela Bîtu”, a spus Mișu Negrițoiu în 2011.
Florin Cîțu s-a ținut de cuvânt și a dat banca în judecată, fiind asistat de Ion Dragne, prodecanul Baroului București. În proces, cele două părți au pus cărțile pe masă iar informațiile din dosar au fost obţinute şi publicate de Wowbizz.
Florin Cîțu a spus judecătorilor că decizia de concediere ar avea legătură cu salariul lui prea mare și că s-a încercat cu orice preț demiterea lui. Actualul premier a mărturisit că s-a simțit umilit de conducerea băncii, prin mutarea biroului său într-un loc izolat, în apropierea toaletei.
În replică, reprezentanții băncii au susținut că Florin Cîțu a refuzat orice negociere cu aceștia, pentru că își dorea o ”a treia poziție” în companie, pentru care însă nu avea calificarea necesară.
”Intimata, prin avocat, solicită respingerea acțiunii, iar în susținere arată că desființarea contractului de muncă a fost determinată de refuzul contestatorului de a accepta posturile oferite, neavând în vedere calitățile sale profesionale, care, dimpotrivă, au fost apreciate de intimata, care a încercat menținerea acestuia în structura băncii și prin acele invitații la conciliere. Prin măsura dispusă, intimata a avut în vedere evitarea greșelilor din trecut, precum și eficientizarea și optimizarea activității băncii, care este obligată să performeze. Mai arată că funcțiile oferite îi lăsau posibilitatea contestatorului să evolueze în carieră, însă acesta nu a acceptat pentru că aspira la ocuparea celui de-al treilea post, pentru care însă nu îndeplinea condițiile cerute”, a arătat avocatul băncii.
În final, judecătorii au dat dreptate băncii, considerând că acuzațiile lui Florin Cîțu nu sunt întemeiate.
Interesant este că Florin Cîțu nu și-a mai găsit de lucru în bancă, după episodul din 2011. El a rămas analist economic și consultant pentru diverse companii private, inclusiv din domeniul bancar. În 2016, când a ajuns senator, Cîțu și-a trecut în declarația de avere pentru anul anterior doar un contract pe 4.500 de euro și în rest venituri din chirii, în valoare de 100.000 de euro.
În încercarea de a opri exodul de afgani care încearcă să părăsească în ultimul moment țara prin intermediul evacuărilor aeriene organizate la aeroportul din Kabul, talibanii dau asigurări că viața „revine la normalitate” și distribuie imagini cu luptătorii islamiști dându-se în maşinuţele dintr-un parc de distracţii.
„Poporul afgan merge în parcuri de distracții și își reia viața normală de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic. Observați cum civilii se amestecă cu talibanii fără nicio teamă. Se pare că oamenii își petrec viața într-un mod foarte normal”, notează o postare distribuită de rețeaua islamistă Muslim Times în care apare o înregistrare video cu talibanii în mașinuțe electrice.
Însă jurnalista CNN Clarissa Ward, aflată în capitala afgană, relatează că străzile din Kabul sunt pline de talibani, în timp ce majoritatea cetățenilor afgani stau ascunși în case. Cei care se încumetă pe străzi sunt bărbați și copii curioși, mai notează Ward, citată de Hotnews. Femeile sunt mult mai puține și poartă burka.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut luni crearea, prin negocieri, a unui nou guvern în Afganistan, care să fie ”unit, incluziv şi reprezentativ”, inclusiv prin participarea deplină, în condiţii de egalitate şi reprezentativitate, a femeilor”, transmite Reuters. Între timp, haosul continuă la Kabul.
Un avion aparținând trupelor americane, de tip C-17 Globemaster III , a evacuat în siguranță aproximativ 640 de afgani din Kabul, potrivit oficialilor apărării americani. Imaginea obţinută de site-ul american de apărare şi securitate Defense One arată aproximativ 640 de oameni înghesuiţi într-un C-17 Globemaster III. Zborul ar putea fi un record – cel mai mare număr de persoane transportate vreodată într-un astfel de avion.
Oficialii americani au declarat că pasagerii, printre ei şi femei şi copii, au fost evacuaţi în siguranţă din Kabul în Qatar.
Zborul nu intenţionase să ia o încărcătură atât de mare, dar mai mulţi afgani panicaţi s-au îndreptat spre rampa semi-deschisă a C-17, a raportat Defense One.
Spre deosebire de relatările occidentale, ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Zhirnov, transmite din Kabul un mesaj puternic și realist.
Ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Zhirnov, a relatat la cald despre situația din Afganistan, din capitala Kabul.
”Vidul de putere își face cu siguranță efectul - se trage în oraș, tâlhari înarmați se plimbă, se simte mirosul de ars”, spune ambasadorul.
Totuși, ambasadorul rus subliniază realist comparația cu ce era în timpul ocupației americane: ”Dar este imposibil să spunem că situația s-a prăbușit - aici și înainte, aproape întreaga populație adultă și mulți adolescenți aveau arme în mâini, iar orașul era neliniștit”.
”Principalul lucru este că talibanii, așa cum promit ei înșiși, sunt angajați într-o tranziție pașnică a puterii”, spune Zhirnov, arătând că ”Acestea garantează siguranța misiunilor diplomatice străine, inclusiv a Ambasadei noastre.
Dintr-o relatare a Russia Today aflăm că militarii guvernamentali afgani care păzeau ambasada rusă au dispărut, fiind înlocuiți cu luptători talibani.
”Desigur, noi nu putem să nu luăm în considerare ceea ce se întâmplă în oraș, iar situația lasă o amprentă asupra muncii noastre”, spune ambasadorul, arătând că ”am luat în prealabil un set foarte serios de măsuri pentru a ne consolida securitatea și în prezent nu există amenințări directe pentru echipa noastră, nu există amenințări directe asupra facilităților noastre”.
Prin urmare, asigură Dmitri Zhirnov, ”ne vom continua munca aici într-un mod calm și regulat”.
Dmitri Zhirnov a vorbit pentru Izvestia și despre primirea cererilor cetățenilor ruși de origine afgană, despre mutarea în Rusia. Ambasadorul spune că aceste probleme vor fi studiate cu atenție, iar diplomații vor depune toate eforturile pentru a oferi asistență tuturor celor care aplică.
În dreptul a două plaje din Eforie apa mării are cele mai mari concentrații de E.Coli și enterococi de pe litoral, scrie Realitatea de Constanța. Datele provin din ultimul raport făcut de Direcția de Sănătate Publică Constanța cu privire la calitatea apelor de îmbăiere.
În mod normal, E.Coli și enterococul sunt bacterii care se regăsesc în intestinul uman. DSP Constanța ia periodic probe din apă pentru a măsura concentrația bacteriilor din apă. Dacă nivelul identificat la analize este prea mare, îmbăierea poate fi interzisă.
Ultimele rezultate nu indică valori foarte mari, dar pe unele plaje de pe litoral, prezența E. coli și enterococ este ridicată.
Parametrii sunt următorii:
Escherichia coli / 100 ml
Excelent – 250
Bună – 500
Satisfăcătoare >500
Enterococi / 100 ml
Excelent – 100
Bună – 200
Satisfăcătoare >200
Cele mai mari concentrații de E. coli au fost depistate astfel:
Zona Eforie Nord – Plaja Belona – 234
Zona Eforie Nord – Plaja Debarcader – 195
Zona Costinești – Plaja Forum – 77
O unitate a fost depistată în apa mării din zona plajei Delfin din Năvodari și până la plaja Enigma din Mamaia, Vadu, plaja Tabăra Azur Eforie, Luminița, ș.a.
În ceea ce privește Enterococii, în „top“ sunt plajele:
Zona Eforie Nord – Plaja Belona – 58
Zona Vadu – 41
Zona Eforie Nord – Plaja Debarcader – 33
Dat fiind faptul că nu se depășesc limitele maxime admise, îmbăierea este permisă de către DSP Constanța pe întreg litoralul.
Turiștii aflați pe litoralul românesc pot face un control gratuit, pe plajă, peste 20 de medici de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București oferind consultații tip screenig pentru afecțiuni dermatologice și endocrinologice.
Campania de prevenție a Universității de Medicină din București se numește ”Asumă-ți să fii sănătos! –Litoral 2021” se adresează turiștilor prezenți în 5 stațiuni de la Malul Mării Negre.
Corturile vor fi amplasate lângă următoarele repere:
Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Neptun;Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor – plajă Mangalia; Baze salvare acvatică-salvamar și punct de prim ajutor –plajă Vama Veche; Containere Smurd-ISU- plajă Costinești; Containere Smurd-ISU- plajă Saturn.
”Este timpul ca discreditatul Joe Biden să demisioneze pentru că a permis ceea ce s-a întâmplat în Afganistan, dar şi din cauza creşterii ameţitoare a COVID-ului, a dezastrului de la graniţă, a suprimării independenţei noastre energetice şi a paraliziei economiei noastre”, a scris fostul preşedintele republican într-un comunicat.
”Aceasta ar trebui să fie uşor având în vedere că încă de la început nu a fost ales în mod legitim”, mai susţine Donald Trump. Deşi fostul lider de la Casa Albă a supervizat negocierile cu talibanii în vederea retragerii soldaţilor americani din Afganistan, în prezent intenţionează să dea vina pe succesorul său pentru dezastrul militarilor afgani.
”Ceea ce a făcut Joe Biden în Afganistan este mitic. Va rămâne una din cele mai mari înfrângeri din istoria americană”, l-a ironizat duminică, într-un comunicat, Donald Trump pe actualul preşedinte al SUA, potrivit Agerpres.
Facebook Messenger criptează apelurile video şi de voce. Aplicaţia desprinsă din Facebook în urmă cu mai mulţi ani a lansat funcţia de criptare a apelurilor video şi de voce. Este folosită, în acest sens, criptarea end-to-end, care codifică datele transferate între cele două părţi participante la apel.
Ca şi în cazul WhatsApp, Facebook spune că nimeni nu poate accesa informaţiile utilizatorilor criptate în acest fel.
Criptarea E2E este implementată pentru apelurile video şi audio 1 la 1. Facebook promite că, în viitorul nu foarte îndepărtat, aceasta va fi lansată şi pentru apelurile la care participă mai multe persoane.
Criptarea este opţională, nefiind activă în mod implicit. Pentru a fi folosită, utilizatorul trebuie să o activeze din cadrul paginii de setări a aplicaţiei. De asemenea, ambii utilizatori trebuie să activeze criptarea pentru ca aceasta să fie folosită în cazul apelului dintre cei doi.
Facebook spune că a început să testeze criptarea E2E şi pentru Instagram Direct, funcţia internă de comunicare din Instagram. Aceasta ar urma să poată fi folosită de către utilizatorii care se urmăresc reciproc.
Premierul malaezian a demisionat. Muhyiddin Yassin a anunţat luni că şi-a prezentat demisia regelui pentru că a pierdut încrederea majorităţii parlamentului, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Regele Sultan Abdullah Sultan Ahmad Shah a declarat că Muhyiddin va rămâne ca interimar până la formarea unui nou guvern.
Demisia premierului şi, implicit, a guvernului său, după 17 luni la putere, deschide o nouă perioadă de instabilitate politică pentru această ţară din Asia de Sud-Est care se luptă cu o recrudescenţă a cazurilor de COVID-19.
Premierul malaezian ajunsese la putere în martie 2020 fără alegeri şi conducea un guvern de coaliţie după ce Mahathir Mohamad, un important om politic al ţării, a demisionat.
Premierul în vârstă de 74 de ani a încercat din nou vineri să se menţină la putere, propunând fără succes aleşilor din opoziţie să-l susţină în schimbul adoptării mai multor reforme.
Dar, după ce nu a reuşit să obţină sprijinul parlamentarilor, el a ţinut luni ultima reuniune a cabinetului său înainte de a se îndrepta spre palat pentru a-şi prezenta demisia monarhului.
În lipsa unui succesor clar al premierului, ţara ar putea aluneca din nou într-o perioadă tumultoasă de instabilitate politică pe care traversat-o deja de mai multe ori pe fondul unei lupte între facţiuni rivale. Dacă niciun candidat desemnat nu va reuşi să obţină o majoritate parlamentară, ar putea avea loc alegeri anticipate.
Preşedintele SUA Joe Biden a decis să extindă desfăşurarea militară la Kabul la aproximativ 5.000 de soldaţi pentru a asigura evacuarea civililor în faţa ofensivei puternice a talibanilor.
Administraţia americană menţionase anterior cifra de 3.000 de soldaţi, dar situaţia de pe teren s-a deteriorat mai repede decât se aştepta.
Duminică, locuitorii capitalei au raportat focuri de armă sporadice în zona aeroportului internaţional Hamid Karzai, principalul punct de evacuare din Afganistan, în timp ce trupele americane ajută evacuarea personalului SUA după ce talibanii au intrat în capitala afgană.
„Există informaţii despre incendierea aeroportului; de aceea noi instruim cetăţenii americani să se adăpostească acolo unde se află”, potrivit unei alerte de securitate a ambasadei SUA.
Două surse familiare cu situaţia de pe aeroport nu au putut confirma aceste informaţii.
Mai devreme în cursul zilei de duminică, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că personalul ambasadei SUA a fost transportat cu elicopterul de la complex diplomatic către aeroport, aflat la aproximativ 5 km distanţă, în partea de nord-est a capitalei Kabul.
„Acţionăm pentru a ne asigura că personalul nostru este în siguranţă. I-am deplasat pe bărbaţii şi femeile din ambasada noastră într-un loc la aeroport, a declarat Blinken pentru ABC News.
Majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul, a declarat luni un oficial american, după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, informează Reuters.
„Pot spune cu certitudine că majoritatea personalului diplomatic occidental este plecat din Kabul acum”, a declarat oficialul pentru Reuters.
A mai rămas doar o parte din personalul auxiliar, a adăugat oficialul american.
Elicopterele au transferat diplomaţi din districtul ambasadelor din capitala Kabul către aeroportul internaţional Hamid Karzai începând de duminică, când talibanii au pătruns în oraş.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a anunţat că armata americană a securizat luni aeroportul din Kabul.
„Putem confirma că evacuarea în deplină securitate a întregului personal al ambasadei este acum încheiată”, a declarat, într-un comunicat, Ned Price, conform AFP.
„Întreg personalul ambasadei se află la aeroportul internaţional Hamid Karzai, al cărui perimetru este securizat de armata americană”, conform sursei citate.
Haos la Kabul: Talibanii ar urma să anunţe că au preluat controlul întregii ţări şi să schimbe denumirea statului în Emiratul Islamic al Afganistanului, a afirmat un oficial al insurgenţilor pentru Press Association, potrivit The Guardian.
Schimbarea numelui ţării are o simbolistică bogată şi reprezintă întoarcerea la vechea denumire avută sub guvernul talibanilor, demis de forţele conduse de SUA după atacurile din 11 septembrie.
O declaraţie comună, susţinută de peste 60 de ţări, cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, informează luni Reuters, care citează Departamentul de Stat al SUA.
Executivul american şi alte peste 60 de ţări, printre care Australia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Qatar şi Marea Britanie au declarat într-un comunicat comun că „cei care ocupă poziţii de putere şi autoritate în Afganistan poartă responsabilitatea – şi răspunderea – pentru protejarea vieţii umane şi a bunurilor şi pentru restabilirea imediată a securităţii şi a ordinii civile”.
Comunicatul mai menţionează că „poporul afgan merită să trăiască în siguranţă, securitate şi demnitate. Noi, în comunitatea internaţională, suntem gata să îi ajutăm”.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut duminică talibanilor şi tuturor celorlalte grupări de pe scena politică din Afganistan să dea dovadă de cea mai mare reţinere, după ce luptătorii mişcării fundamentaliste au cucerit capitala Kabul, transmite AFP.
„Secretarul general este în mod special îngrijorat de viitorul femeilor şi al fetelor, ale căror drepturi câştigate cu greu trebuie protejate”, se arată într-un comunicat al Naţiunilor Unite.
Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întâlnească luni pentru a discuta situaţia din Afganistan, a mai anunţat forul internaţional cu sediul la New York.
Această reuniune, la care secretarul general Antonio Guterres va prezenta un raport, va avea loc la ora locală 10:00 (14:00 GMT).
Secretarul general al ONU a evidenţiat duminică nevoile umanitare ale Afganistanului şi a cerut tuturor părţilor să se asigure că „lucrătorii umanitari au acces nestingherit pentru a oferi asistenţă în timp util, care este crucială pentru a salva vieţi”.
El a adăugat că Naţiunile Unite rămân „hotărâte să contribuie la o soluţionare paşnică a conflictului”.
