„Imunizarea nu este același lucru cu înțeparea cu un ser experimental, care „asigură” forme ușoare ale bolii și o rată mai redusă de infectare”

 

„Imunizarea nu este același lucru cu înțeparea cu un ser experimental, care „asigură” forme ușoare ale bolii și o rată mai redusă de infectare”, explică avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

„A pune semnul egal între cele două operațiuni nu numai că este un colosal fake news prin omisiune, e și (mai ales) un eșec al logicii formale și al științei medicale, impus de propagandă.

După definiția din DEX, sensul medical al cuvântului „imunizare” este acela de proces prin care un organism devine nereceptiv la o boală microbiană, în urma unui tratament sau a faptului că a avut în trecut o asemenea boală.

Certificatele, pașapoartele sau adeverințele „verzi”, care se vor emite pentru a permite omului contemporan să circule „liber”, dar marcat corespunzător, ca un bun reprezentant al turmei, conțin un fals evident – nu atestă că titularul este imun la boala microbiană pe care o combate (teoretic) poțiunea experimentală, cu excepția cazului în care a trecut printr-o asemenea boală.

Înțeparea cu zisa poțiune experimentală nu respectă definiția din DEX, fiind contrazisă chiar de prospectele de punere pe piață și de datele/informațiile oficiale.

O imunizare reală, în sensul medical al termenului, s-a obținut, de exemplu, prin vechile formule, pe care statul sau sistemul sanitar ni le-au administrat vând eram copii* pentru a ne feri de poliomielită, difterie, tuberculoză sau tetanos, dar nu și cele contra gripei.

Fact-checkers să pună mâna pe carte și să verifice faptele, înainte de a-i eticheta pe alții drept conspiraționiști. La fel și teoreticienii/practicanții complicității la planurile totalitare ale autorităților”, mai scrie avocatul.

„*până prin anii `60 ai secolului trecut, imunizarea în masă nu a existat; mai mult chiar, la mine, la țară, marea majoritate a celor din generația părinților și bunicilor mei nu s-a înțepat niciodată în vederea imunizării – nu existau dispensare sau medici pentru așa ceva; de aceea, și povestea conform căreia, în lipsa imunizării prin înțeparea cu seruri preventive, nu am fi trăit azi, sau că numai datorită înțepării lumea are azi o speranță de viață de 70-80 de ani, e un fake news; în realitate, lumea trăiește mai mult (nu și mai bine) din motive de igienă personală, canalizare, colectare sistematică a deșeurilor, căi rapide de comunicație, șanse mai mari de a ajunge mai repede și mai des la medic/spital, acces relativ facil la medicamente și la servicii sanitare (pe vremurile „comuniste”, gratuit, pe vremurile „capitaliste”, plătit din greu, cu CASS) și, desigur, mulțumită politicilor de sănătate publică anterioare anului 2020 (ceea ce trăim acum fiind cea mai mare farsă din istorie, și nu politici de sănătate publică)”. conchide Piperea.

Expoziție de dinozauri la Muzeul Național de Geologie din Capitală

 

La Muzeului Național de Geologie, de pe Şos. Kiseleff nr. 2, București, este o expoziție "Dino Park" în aer liber, cu un profund caracter științifico-educațional, care oferă o incursiune unică în istoria îndepartată a planetei noastre. Dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație transformă Dino Park în locul unde subiectul cercetării active se îmbină perfect cu distracția ! 

Unul dintre dinozauri a ieșit pe străzile din Piața Victoriei, unde pietonii se pot poza cu el sau îl pot atinge. 

PROGNOZA METEO - Luna MAI se dovedeşte în continuare a fi una capricioasă

 

Luni, vremea va fi predominant frumoasã şi va deveni caldã în regiunile vestice, în timp ce în restul teritoriului valorile termice diurne  se vor situa în jurul normelor perioadei. Cerul va fi mai mult senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului. Temperaturile maxime se vor încadra între 14  - 17 grade pe litoral şi 26 de grade în vestul ţãrii, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 - 1 grad în estul Transilvaniei şi 14 - 15 grade în Dealurile de Vest.

La Bucureşti, luni, vremea va fi în continuare frumoasã, dar rãcoroasã dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 21 … 22 de grade, iar cea minimã de 5 … 7 grade.

Marţi, vremea va continua sã se încãlzeascã uşor, va deveni deosebit de caldã pentru aceastã datã în vestul ţãrii şi va fi apropiatã de normal sub aspect termic în celelalte regiuni. Cerul, mai mult senin ziua, va avea unele înnorãri în a doua parte a nopţii în regiunile estice, unde izolat va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului şi doar trecãtor, pe arii restrânse, în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 17…19 grade pe litoral şi 28 de grade în vestul ţãrii, iar cele minime vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, spre 1…2 grade.

În Capitală, marţi, vremea se va menţine frumoasã şi va deveni normalã termic pentru aceastã datã. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 23…24 de grade, iar cea minimã de 7…9 grade.

Miercuri, vremea se va rãcori în majoritatea regiunilor, dar mai ales în jumãtatea de est a ţãrii şi va deveni în general instabilã. Vor fi înnorãri şi ploi, ziua local în estul, sud-vestul şi sudul ţãrii şi izolat în rest, iar noaptea în cea mai mare parte a teritoriului. Vor fi mai ales averse, însoţite izolat de descãrcãri electrice, iar pe alocuri cantitãţile de apã vor fi mai însemnate, în special în regiunile sud-vestice. 

Vor fi condiţii de grindinã. La munte, la altitudini de peste 2000 m, noaptea pot fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla moderat, cu intensificãri, local şi temporar, în cea mai mare parte a teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 15 şi 25 de grade, cu cele mai ridicate valori în nord-vest, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 13 grade.

La Bucureşti, miercuri, vremea va fi apropiatã de normal sub aspect termic. Cerul va fi variabil, cu înnorãri accentuate spre searã şi noaptea, când vor fi averse şi, posibil, descãrcãri electrice. Vântul va sufla moderat, temporar cu uşoare intensificãri. Temperatura maximã va fi de 22…23 de grade, iar cea minimã de 9…10 grade.

Joi, vremea va fi în general instabilã şi rãcoroasã, chiar rece pentru aceastã datã în estul ţãrii. Temporar, cerul va avea înnorãri accentuate şi va ploua în toate regiunile, iar pe arii restrânse cantitãţile de apã pot fi mai însemnate. Vântul va sufla în general moderat, local şi temporar cu unele intensificãri, mai ales în vestul şi estul teritoriului, precum şi la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 grade în Moldova şi 24 de grade în Oltenia, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade.

Şi la Bucureşti, joi, vremea va deveni rãcoroasã. Cerul va avea înnorãri temporar accentuate şi, mai ales dupã-amiaza şi noaptea, vor fi ploi de scurtã duratã şi, posibil, descãrcãri electrice. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximã, în scãdere faţã de ziua precedentã, va fi de 19…20 de grade, iar cea minimã de 9…11 grade, după cum transmite ANM.

Calendar ortodox 9 mai 2021. Paştele Morţilor sau Duminica Tomii

 

Cunoscută sub numele de Duminica Tomii, prima duminică după Paşti reprezintă ziua în care creştinii prăznuiesc Paştele Morţilor.

În general, Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor pică în fiecare a doua zi de luni de după Paşte, însă creştinii preferă să meargă la cimitir, pentru a-şi cinsti morţii, în Duminica Tomii.

Cu o zi înainte de Paştele Morţilor, creştinii vopsesc, din nou, ouă roşii.

Prima duminică după Paşti poartă numele de Duminica Tomii, marcând momentul în care Iisus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mântuitorului.

În Duminica Tomii sunt cinstiți și morții, iar în Banat femeile pun diferite pachete cu pomeni pe ape curgătoare, iar copiii împletesc coșuri din nuiele, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători.

De Paştele Morţilor, în timpul slujbei, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică, după care se caută o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morților.

Credincioșii spun că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate pentru a umbla prin locurile în care doresc.

După terminarea slujbei, oamenii merg în cimitire, pentru a participa la o altă slujbă, cea de comemorare a celor plecați în "lumea blajunilor", de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.

Pentru că duminică este prima zi după Înviere când are loc pomenirea morților, sărbătoarea se mai numește Paștele Morților, sau al Blajinilor.

Blajinii reprezintă oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, care s-ar afla la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Aceștia sunt anunțați de oameni de venirea Paștelui prin aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare. Pentru că durează o săptămână până ce acestea ajung la ei, se va sărbători Paștele cu o săptămână întârziere.

Tot de Duminica Tomii, credincioșii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber.

Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, oamenii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia.

Racheta Long March 5B s-a prăbușit în Oceanul Indian

 

Resturile rachetei chinezești Long March 5B s-au prăbușit în Oceanul Indian, la Vest de Maldive, transmite agenția spațială din China. 

Chinezii susțin că resturi ale rachetei chinezești scăpată de sub control s-au prăbușit duminică dimineață, în Oceanul Indian, la Vest de Maldive, scrie BBC.

”Conform monitorizării şi analizei, la 10.24 (02.24 GMT), la 9 mai 2021, primul etaj al rachetei Long March 5B a intrat în atmosferă”, a transmis într-un comunicat Biroul chinez de inginerie spaţială, furnizând coordonatele unui punct situat în Oceanul Indian, în apropiere de Maldive.

Mare parte a rachetei ar fi ars în atmosferă, iar unele părți ar fi căzut în Oceanul Indian, la ora 04:24 (ora României). 

Space-Track a confirmat intrarea în atmosferă 

China a afirmat anterior că întoarcerea necontrolată a acestui segment al rachetei Long March 5B, care la 29 aprilie a plasat pe orbită primul modul al staţiei sale spaţiale, prezintă puţine riscuri. Space-Track, care a folosit date militare americane, a confirmat de asemenea intrarea în atmosferă.

”Toţi cei care urmăresc întoarcerea #LongMarch5B pot să se relaxeze. Racheta a căzut”, a scris Space-Track pe Twitter.

Căderea acestui segment confirmă previziunile unor experţi, care au spus că există mari şanse ca el să se prăbuşească în mare deoarece planeta este acoperită de apă în proporţie de 70%.

Însă intrarea necontrolată a unui obiect de această dimensiune a stârnit îngrijorări în legătură cu potenţiale daune şi victime, în ciuda probabilităţii statistice scăzute. În mai 2020, resturile de la o altă rachetă Long March 5B au căzut în zone rurale din Coasta de Fildeş, avariind câteva clădiri din vestul acestei ţări africane, precizează Agerpres.

Bucata de 30 de metri făcea parte din racheta Long March 5B, care a lansat modulul „Heavenly Harmony” pe orbita joasă a Pământului, pe 29 aprilie, din Wenchang.

Și McDowell (Harvard University) spunea că, cel mai probabil, resturile o să cadă în apă 

„Ultima dată când au lansat o rachetă Long March 5B, mari bucăţi de metal au zburat şi au avariat câteva clădiri din Coasta de Fildeş”, a spus Jonathan McDowell, astrofizician la Astrophysics Center de la Harvard University.

„Mare parte din ea a ars, dar au existat piese enorme de metal care au ajuns pe sol. Suntem foarte norocoşi că nimeni nu a fost rănit”, mai spunea acesta.

McDowell a mai zis că, cel mai probabil, o sa cadă în mare, având în vedere că suprafaţa planetei este acoperită de apă în proporţie de 71%. El a spus că unele părţi vor rezista reintrării şi că prăbuşirea lor va fi „echivalentul prăbuşirii unui avion de mici dimensiuni împrăştiat pe 100 de mile”.

„PLUS este un cal troian în politica românească. Suntem singura ţară care îşi promovează trădătorii”

 

Într-o intervenţie la România TV, Ponta a spus că o tăiere a pensiilor şi a salariilor şi o creştere a taxelor ar fi cea mai proastă măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru salvarea României.

„Totul se reduce la economie, la capacitatea de a ajuta firmele româneşti, să păstrezi locuri de muncă, să creezi unele noi. Mă uit şi eu pe cifre şi România arată mai rău decât în 2010 când era condusă de Băsescu. Nu mai vorbesc de împrumuturi, anul trecut ne-am dublat datoria.

Problema economică va fi cea mai importantă şi dacă se va trece iarăşi la tăieri de pensii, de salarii şi creşteri de taxe o să fie soluţia cea mai proastă. Tot ce s-a promis anul trecut legat de pensii şi de salarii s-a uitat. Cel mai rău e faptul că românii vor să-şi vândă afacerile. Cred că România, care a reuşit să iasă din criza din 2012 mai puternică decât era înainte de criză, acum nu-şi va mai reveni„, este de părere Victor Ponta.

Liderul PRO România spune despre USR-PLUS că este un cal troian în politica românească, o formaţiune cu membri despre care nu se ştie cu ce s-au ocupat până acum, nici dacă au studii şi care nu au nicio legătură cu România.

„În USR, în partea de PLUS a lui Cioloş vin oameni despre care nu ştii cu ce s-au ocupat până acum, nu ştii nici dacă au studii, vin cu idei care nu au nicio legătură cu România. Pe această filieră, noi avem un cal troian în politica românească şi în guvern. Suntem singura ţară care ne promovăm trădătorii în loc să-i eliminăm.

În vremea Guvernului Ponta, noi nu am stat în coliţie să ne împărţim spitale cum au făcut cei de la USR-PLUS. Dacă ne trecea prin cap aşa ceva, venea Koveşi şi ne aresta pe toţi. Poate din criza sanitară reuşim să ieşim, însă criza economică e mult mai gravă şi nu va trece printr-un vaccin„, spune fostul premier.

Ponta, previziuni sumbre: România va fi falimentată

Ponta prognozează falimentarea României, şi asta întrucât s-a îndatorat peste măsură şi trăieşte din importuri.

„România trăieşte din împrumuturi care trebuie date înapoi şi din importuri. Din supermarketuri mâncăm scump şi cumpărăm produse făcute de polonezi, de chinezi etc, dar nu de români. Asta e reţeta cu care bagi o ţară în faliment”, conchide fostul premier.

Dezastru ecologic pe Lacul Cornu

 

”În data de 08.05.2021, în jurul orei 11.00, în urmă unui apel pe telefonul de urgenţă 112, referitor la un incident petrecut la lacul de acumulare Cornu, echipa de permanentă a GNM CJ Dolj s-a deplasat pe acest amplasament de pe rază UAT Orodel, unde a fost descoperită în zona barajului o cantitate de aproximativ 1.000 kg peşti morţi, în special fitofag. Reprezentanţii ABA JIU Serviciul Inspecţia Bazinală a Apelor au prelevat probe de apă din zona barajului şi de la intrare lac pe pîrîul Baboia, urmînd că rezultatul analizelor să fie comunicat în cursul săptămînii viitoare”, a transmis, sâmbătă, Garda de Mediu Dolj.

De asemenea, au fost luate probe de peste de către reprezentantul DSVSA Dolj pentru efectuarea de analize specifice.

”Peştele de pe luciul de apă urmează să fie înlăturat de angajaţii societăţii care administrează lacul. Administratorul societăţii a fost invitat la sediul GNM CJ Dolj pentru clarificări privind activitatea desfăşurată. A fost impusă măsură privind eliminarea peştelui de pe luciul de apă, respectînd prevederile legale”, a mai transmis Garda de Mediu.

9 mai, Ziua Europei

 

În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei, informează europa.eu

Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai, la Bruxelles și la Strasbourg. Birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente.

În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu UE.

De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, UE îi invită pe cetățenii europeni și din întreaga lume să descopere Europa în condiții de siguranță și, în cea mai mare parte, virtual: evenimente la fața locului sau în format hibrid și vizite organizate în măsura în care condițiile sanitare permit acest lucru.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a marcat cea de-a 76-a aniversare de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, subliniind că oamenii vor avea mereu datoria de a-şi aminti de victimele regimului naţional-socialist german, informează dpa, preluată de Agerpres.

„8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Aceasta a însemnat sfârşitul dictaturii naziste şi a Holocaustului, o ruptură în civilizaţie„, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citând-o pe Angela Merkel.

„Avem responsabilitatea veşnică de a păstra vie memoria a milioane de oameni care şi-au pierdut viaţa în timpul tiraniei naţional-socialiste„, se subliniază în mesajul dat publicităţii sâmbătă.

La rândul său, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a atenţionat asupra pericolului de a da uitării crimele nazismului: „Să confruntăm naţional-socialismul şi să ne amintim de nedreptate şi vinovăţie nu va slăbi democraţia noastră. Dimpotrivă, aceasta va întări rezistenţa şi rezilienţa ei„.

La 8 şi 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele de comemorare şi reconciliere în memoria celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Aceste zile au fost declarate de Adunarea Generală a ONU la 22 noiembrie 2004.

Marea retragere din Afganistan – Câte vieți ne-a costat

 

Primul contingent, alcătuit din aproximativ 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit, sâmbătă, la Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american, a anunțat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Revenirea acestora este cuprinsă în planul de retragere din Afganistan a celor peste 600 de militari români, plan coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, „astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă”.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021, dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, precizează MApN.

Ministerul Apărării a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a trupelor, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre ale NATO.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom, cât şi la ISAF.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români au murit în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

Decizie extrem de importantă a CCR

 

Este vorba despre o decizie CCR extrem de importantă pentru sistemul judiciar, a cărei motivare a apărut ieri. Este cea care obligă instanțele de penal ca în momentul în care pronunță hotărârea, să ofere și motivarea acesteia și să nu mai meargă cei condamnați la închisoare fără să cunoască motivele în fapt și în drept.

Pe 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a decis că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării. Motivarea deciziei a fost publicată vineri, 7 mai.

Practic, ea se referă la faptul că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale.

Pe data de 7 aprilie a.c., Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate privind art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală.

Art. 400 alin. (1) ale art.405 alin.(3) și art. 406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, dar și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a constatat CCR. 

De asemenea, Curtea a stabilit că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Redactarea hotărârii judecătorești penale după pronunțarea minutei dispuse în cauză lipsește persoana condamnată pentru o faptă prevăzută de legea penală de garanțiile înfăptuirii actului de justiție, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil, a reținut CCR.

Astfel, Curtea a considerat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei.

Iată documentul care arată motivarea CCR:

https://media.dcnews.ro/other/202105/decizie_233_2021_54001800.pdf

Alianța Rusiei și a Chinei în caz de război

 

Japonezii au comentat rezultatele reuniunii miniștrilor de externe G7 de la Londra și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apropierea dintre Moscova și Beijing.

Cititorii portalului japonez Yahoo News Japan au comentat rezultatele reuniunii miniștrilor de externe G7 de la Londra și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apropierea dintre Moscova și Beijing.

Portalul a atras atenția asupra comunicatului final, în care Rusia și China au fost numite printre „cele mai mari amenințări la adresa lumii”. Cu toate acestea, potrivit unui număr de utilizatori, în scenariul unui conflict armat din regiunea Asia-Pacific, izolarea celor două țări poate juca o glumă crudă cu Tokyo.

"Japonia este strânsă între ele, ca între ciocan și nicovală! America și Occidentul sunt departe, dar Japonia este chiar aici! În cazul un conflict militar, Japonia se va afla într-o situație extrem de periculoasă și este puțin probabil să iasă din el! Trebuie să ne gândim la asta! "- crede unul dintre comentatori.

"Cu astfel de declarații, aruncăm Rusia și China, una în brațele celeilalte!Iar situația din Japonia nu devine mai sigură și mai stabilă, ci, dimpotrivă, mai tensionată și periculoasă! "- a comentat un alt utilizator.

În timp ce alți comentatori s-au plâns că astfel de declarații rămân doar pe hârtie și nu duc la acțiuni concrete.

„Toate aceste reuniuni și întâlniri ale Grupului celor Șapte se încheie în același mod - cu careva declarații ”, a reacționat un alt cititor.

"Până acum, toate aceste declarații formidabile împotriva Chinei și Rusiei sunt mai mult pe hârtie. Acțiunile concrete nu sunt deosebit de vizibile!" - a subliniat utilizatorul.

Printre cititori au fost și cei care au cerut stabilirea unor relații bilaterale între Rusia și Japonia.

"În loc să transforme Rusia într-un dușman și să o trateze ca atare, este mai bine ar încerca să o atragă de partea occidentală!" - este sigur un alt utilizator.

"Ne concentrăm pe prieteni îndepărtați și neglijăm țările apropiate. Avem relații teribile cu vecinii noștri - China, Rusia, Coreea de Sud și RPDC", se arată indignat comentatorul.

Un utilizator a ajuns la concluzia că, după ce Joe Biden a ajuns la putere, Statele Unite au început să revendice din ce în ce mai mult hegemonia globală. În opinia sa, liderul american „creează dușmani pentru Washington, pe care el însuși îi atacă”.

"Avem legături economice uriașe cu China și acestea pot deveni mai active cu Rusia. A urma o cale oarbă în urma politicii SUA se poate termina cu o înfrângere pentru Japonia!" - a conchis el.

SUA să se îndepărteze de la granițele Rusiei dacă „vor să mai trăiască”

 

Britanicii l-au criticat dur pe președintele american Joe Biden pentru că a încercat să declanșeze un război „inutil” cu Rusia din cauza Ucrainei.

Cititorii ziarului britanic Daily Mail l-au criticat dur pe președintele american Joe Biden pentru că a încercat să declanșeze un război „inutil” cu Rusia  din cauza Ucrainei.

"Ultima dată când Joe și Barack Obama au fost la putere, nu i-au făcut nimic Rusiei. Și chiar mă îndoiesc că Joe va face ceva de data aceasta", a scris un cititor sub pseudonimul So tired of this (Atât de obosit de asta).

"Mergem rapid către un nou război inutil ... Ar fi înțelept să invităm Rusia în NATO pentru a evita un conflict", crede AAK123.

Alți utilizatori au cerut SUA să-și desfășoare activitatea și să nu mai înconjoare Rusia din toate părțile dacă vor să „trăiască puțin mai mult”.

„Statele Unite ale Americii au gura plină de necazuri ... Noi suntem Roma din epoca de dezintegrare“, - a spus dc co.

Au fost, de asemenea, cei care l-au chemat pe Biden să organizeze o dezbatere cu Putin fără a folosi căști și instrucțiuni.

"Putin știe să răspundă la întrebări ore întregi. Mă întreb dacă Biden o va face cel puțin două ore", a scris Tommy.

Utilizatorul Daveyboy17 consideră că Președintele SUA ar putea lansa o invazie de Alaska, pentru că el crede că „există încă ruși acolo.“

„Rușii l-au învins pe Napoleon și pe Hitler și nu mă îndoiesc că nu se pot descurca cu o grămadă de războinici gender fluizi, cu cosițe”, a spus Moonmad.

La mijlocul lunii aprilie, Statele Unite au impus noi sancțiuni anti-ruse și au expulzat zece diplomați ruși. Rusia a răspuns într-o manieră similară oglinzii la aceste acțiuni și a anunțat încetarea activităților fondurilor americane și a ONG-urilor controlate de Departamentul de Stat și alte agenții guvernamentale.

”Țara se conduce aidoma unei periferii, de către un „președinte” votat de o treime dintre cetățeni și de un „guvern”, desemnat în pofida alegerilor, cu votul a cel mult o cincime”

 

Dificultățile acestor ani sunt neobișnuite. Se agravează primejdiile cauzate de viruși ce vin din direcții multiple: bioarme, încălzirea globală, aglomerații urbane, consumul de animale. Sporesc inegalitățile în societăți dezvoltate, încât ne putem imagina ce este în altele. Un fost consilier al Casei Albe atrăgea atenția că inegalitățile afectează profund șansele noilor generații în democrații (Michael J. Sandel, The Tyrany of Merit. What’s Become of the Common Good, Alan Lane, 2020). Dezorientarea în fața viitorului este perceptibilă, tensiunile cresc, iar curajul unor noi soluții lipsește.

Neajunsurile ating deja democrațiile însele. Mai ales în împrejurarea în care, așa cum Apelul Vigano (2020) a semnalat la timp, destui aleși, rudimentari și nepricepuți, încalcă legile cele mai simple. „Faptele au arătat că, sub pretextul epidemiei de Covid-19, drepturile inalienabile ale cetățenilor au fost violate în multe cazuri, iar libertățile lor fundamentale, incluzând exercitarea libertății de rugăciune, exprimare și mișcare au fost restricționate în mod disproporționat și nejustificat”. Apelul Vigano avertiza că „impunerea acestor măsuri iliberale este un preludiu tulburător la realizarea unei guvernări mondiale dincolo de orice control”, de către inși „fără nicio legitimare politică sau socială”.

Oamenii întreabă: Ce se petrece? Ce-i de făcut? Răspunsul meu direct este că România are Constituție de „stat de drept democratic”, aidoma celorlalte țări din regiune. Dar rezultatele democrației carpatice sunt diferite, căci aici s-a alunecat, din nefericire, de la „stat de drept democratic”, la „democrație cu conducător” (detaliat în A. Marga, Statul actual, Meteor Press, București, 2021). Ca urmare a alunecării, chiar statul a fost avariat.

Ceea ce s-a petrecut în pandemie confirmă diagnosticul. Obsesiile anticonstituționale, de „șef de stat” și de posesor al „guvernului”, au fost mai importante decât combaterea pandemiei. Voindu-se înlăturarea a ceea ce era legitimat de alegeri parlamentare, la începutul anului 2020, s-au adus în țară peste un milion și jumătate de „votanți ai noștri”, fără control sanitar. Crima a devenit evidentă, dar pentru a o masca s-a instalat, călcând peste orice legitimare, un „guvern” de uz personal, care a fost menținut în pofida respingerii din parlament. Alegerile din toamna lui 2020 au atras înfrângerea organizatorului, dar, încălcându-se încă o dată legitimarea, s-a ajuns la butaforica situație de azi. În același timp, nu s-a acceptat testarea sistematică a populației. Pentru a ajunge la imaginea realistă a infectării, ar fi trebuit făcute în jur de două sute de mii de teste pe zi. Nu s-au făcut nici într-o zi!

Țara se conduce aidoma unei periferii, de către un „președinte” votat de o treime dintre cetățeni și de un „guvern”, desemnat în pofida alegerilor, cu votul a cel mult o cincime. Și unul și restul, deopotrivă de necompetenți și abuzivi, agravează declinul, la fiecare pas! Destul să le observi neputința de a plăti alocații pentru copii, salarii și pensii potrivit legilor, traiul pe îndatorare fără precedent, incapacitatea de a proiecta o dezvoltare minoră. Pe lângă faptul că pandemia a dat, proporțional, infectați și decese mai multe, într-o țară izolată în raport cu rutele terestre și feroviare continentale și care nu este sugativă turistică și nici centru de schimburi! Testări reduse permit acum iluzia că „se stă bine”.

Chestiunea practică stringentă în România actuală este: cine apără democrația? Cel puțin atâta câtă este prevăzută în Constituție! Mă opresc la două aspecte pe care fiecare cetățean le întâlnește.

Pe de o parte, în democrații, cu tradiția lor cunoscută, se asumă că alegerile sunt corecte și poporul hotărăște, alegând chibzuit reprezentanți potriviți să ia decizii în interes public. Democrația își asumă că și organizatorii de alegeri, și cetățenii și reprezentanții procedează conform acestei așteptări.

Pe de altă parte, în practică, decepția este mare și începe să fie comparabilă cu cea de la începutul anilor treizeci. În democrații de astăzi, de exemplu, unii aleși nu au fost mai buni decât concurenții lor, dar au avut mai multe resurse financiare sau obscure. Unii își urmează interese înguste, neglijând interesele celor care i-au ales. Și, cu toate că interesul public este proclamat, îl sacrifică.

În cazul extrem, cum este în România acestor ani, „serviciile secrete fac alegerile”, cum este citat chiar un „președinte”. Un istoric de azi a și scris că în România „continuitatea serviciilor secrete ale statului, de la Siguranță la Securitate și la serviciile de azi, n-a fost niciodată discutată în mod cuprinzător…. Clare sunt continuitățile structurale. Acestea constau în folosirea serviciilor secrete ca mijloc central al exercitării puterii” (Oliver Jens Schmitt, România la 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie, Humanitas, 2018, p.38-39). Iar poza ridicolă a „președintelui” cu generalii săi, la Alba Iulia, echivalată abuziv cu Centenarul acelei Adunări istorice din 1918, ce preconiza „democrație curată”, spune totul!

Există, altfel spus, o paletă largă de abateri de la democrație. În fapt, abaterile – alegerea de persoane neadecvate și derapajele acestora – par să fie regula, iar democrația a slăbit. Consecințele sunt apatia cetățenilor și abuzurile și degradările din societate.

Așa stând lucrurile, în România s-a intrat într-o dilemă. A persevera fără reacție cetățenească în democrația existentă, știind că este o pretenție fără acoperire, nu este demn și nici matur. Abandonarea democrației duce însă la crize și mai grave, încât nu ar fi înțelept și nici matur.

Sunt de părere că există ieșire din dilemă. Premiza este că democrația se ameliorează prin democratizare. Să facem, așadar, astfel încât să apropiem practica democrației de asumpțiile ei, prin control public al funcțiilor, reglementări adecvate și selecții de oameni potriviți.

Este cert că doar o democrație reflexivă, adică o democrație care dispune de mecanisme de control public al propriei ei funcționări și le folosește, își mai are legitimarea. De ce, de pildă, trebuie stat smirnă în fața unor „aleși” nu doar corupți, chiar potrivit „justiției” lor, ci aflați sub nivelul de pregătire, de capacitate, de devoțiune cerut de funcții? De ce trebuie acceptate „braconajul sub acoperirea statului”, cum scria deunăzi „Der Spiegel”, sau convertirea României într-o „țară în care totul se vinde”, cum observa altcineva? De ce când „aleșii” sunt diletanți, nu au rezultate și comit abuzuri?

Democrația presupune respectarea autorității formate legitim. Dar nicio regulă a democrației, absolut nici una, nu spune că cineva care a încălcat legitimarea și s-a dovedit incapabil trebuie păstrat în mandat. Abuzurile nu se pot justifica cu funcții. Deviza „nimeni nu este mai presus de lege” include respectarea de alegeri, dar și pretinde încetarea mandatului când alesul este samavolnic, nepriceput și fără rezultate.

În România actuală, imperativul practic este revenirea la statul de drept democratic prevăzut de Constituție, cu toate implicațiile. Altfel, se vor pierde alți ani prețioși, parte a vieții fiecăruia – ani în care alte țări fac cu totul altceva.

Desigur că la decizii au ajuns în România actuală inși fără legitimare și incapabili să exercite ceea ce au jurat. Ei încalcă Constituția și perorează despre relativitatea ei. Cum se vede ușor, sunt inși care au deteriorat cam tot ce le-a picat pe mână. Ei au dovedit deja că sunt străini de viziunea integratoare a societății, de care este nevoie într-o discuție despre Constituție.

Din păcate, prototipul îl aflăm iarăși, place sau nu, în acțiunea condusă de Adolf Hitler. Să ne amintim că, în fața judecătorilor săi, la procesul din 1930, Führer-ul spunea: „Constituția prescrie numai terenul luptei, dar nu și scopul. Noi pătrundem în organizările legale și vom face în acest fel din partidul nostru factorul hotărâtor. Din momentul în care posedăm drepturi potrivit constituției, vom turna statul în forma pe care noi o considerăm corectă” (Der Aufstieg der NSDAP in Augenzeugenberichten, DTV, München, 1974, p.332). Este evident că Führer-ul avea în vedere folosirea libertăților din Constituție pentru schimbarea statului încât să anihileze libertăți. Ceea ce, din nefericire, trece și prin unele capete, ce par să nu fi învățat din acea istorie funestă, în care nu a mai contat Constituția, iar consecințele au fost catastrofale.

Se ridică, desigur, întrebarea: în definitiv, cine dă dreptul la schimbarea, din interese mărginite, a Constituției înseși? Răspunsul meu este că o Constituție modelată de statul de drept democratic are suficiente deschideri spre exercitarea de libertăți și drepturi subiective. Nimeni nu este îngrădit în exprimarea sa democratică și nu are dreptul să îngrădească exprimarea democratică a nimănui. Constituția statului de drept democratic nu este a unuia sau a altuia dintre actorii politici, ci a fiecăruia și are a reprezenta interesul fiecărui cetățean.

Neajunsurile ce apar în viața democrației nu pot fi escamotate și se cer discutate public. Cum spunea liderul UDMR, vestea bună este că „președintele” actual nu mai poate candida, vestea proastă este că mai stă în funcție. Așa cum a dovedit istoria, prin tragismul ei, ieșirea din statul de drept democratic prefațează doar abuzuri mai mari.

În fața acestei situații, există soluții. Nicio modificare legislativă, cu atât mai mult nicio modificare de Constituție, nu este acceptabilă fără a satisface două condiții: să fie adoptată pe căi legitime și să fie în acord cu valorile fundamentale ale statului de drept democratic – libertatea persoanei, pluralismul, legitimarea democratică a decidenților și deciziilor și dreptatea în justiție.

Constituțiile statului de drept democratic au prevăzut, ca pavăză față de abuzurile pe care le-ar putea comite forțe ajunse la guvernare, instituția Curții Constituționale. Aceasta s-a și dovedit soluția viabilă în democrații. Schimbări legislative sunt posibile, sub condiția respectării a ceea ce contractul cetățenilor acelei țări prevede în materie de valori conducătoare.

Și în practică, Curtea Constituțională a oprit abuzuri. Datorită inculturii și nepriceperii decidenților, catalogul acestora în România actuală a bătut recorduri europene.

În legătură cu Curtea Constituțională, însă, au apărut două probleme. Ele sunt mai acute în țări cu slabă tradiție a judecării pe temeiuri de drept.

Prima este aceea că pot să apară curente în viața politică care cer schimbări dincolo de cadrul constituțional și demnitari indispuși la respectarea legislației, după ce au nimerit în funcții. Ca urmare, Curtea Constituțională este excedată cu cereri de arbitraj. Ea este chemată să intervină frecvent, încât se poate crea impresia, mai ales când guvernele sunt incompetente, că ea este cea care guvernează. Demagogii profită atunci, cum se vede și la noi, pentru atacuri la Curtea Constituțională.

A doua problemă se referă la compunerea Curții Constituționale. Oriunde, această instituție se compune din persoane desemnate politic – cum stau lucrurile în Statele Unite ale Americii și în multe state. Dar acest fapt nu este impediment la funcționarea Curții Constituționale ca apărătoare a statului de drept democratic. În definitiv, mulți judecători, desemnați inevitabil politic, au știut să exercite rolul de judecător în serviciul public.

Situația cu adevărat gravă începe atunci când anumite persoane pot desemna judecători ai Curții Constituționale. De pildă, în Germania nicio persoană, orice funcție ar deține, nu poate numi judecători la Curtea Constituțională. Aceștia sunt numiți de Bundestag și Bundesrat. În contrast, în România este obișnuință numirea de judecători de către președinte. Și, cum se observă ușor, în mod repetat au fost numiți oameni care l-au servit pe acesta. Ajung, ca efect, în Curtea Constituțională persoane selectate după docilitate, nu dintre cei mai pregătiți juriști.

Situația este agravată când se numesc judecători dintre juriștii de calificare precară, totdeauna mai manevrabili. România s-a confruntat exemplar cu o situație de acest fel, în 2012, când un referendum a decis copleșitor demiterea președintelui. Dar juriști sumar calificați, unul fiind președintele Curții Constituționale, desemnat personal de președintele demis, au dat o rezoluție care, evident, nu are de a face cu dreptul, ci doar cu artificii din afara democrației!

Se poate face față acestor probleme consolidând informarea juridică a cetățenilor și asigurând selectarea de juriști calificați și, mai ales, adoptând măsuri instituționale. Prima este scoaterea desemnării de judecători de sub decizia unei persoane, oricare ar fi ea, ca ceva de la început străin justiției și dreptății. A doua este sporirea independenței Curții Constituționale în apărarea statului de drept democratic. Sunt situații în care Curtea Constituțională rămâne de fapt ultimul apărător. (Din Andrei Marga, Viitorul democrației, în curs de publicare)

<a href=”http://www.andreimarga.eu„>Andrei Marga</a>

Antena 3 a dat-o iar în bară

 

Medicul Leon Dănăilă dezminte categoric o informație difuzată de Antena 3 potrivit căreia  are nevoie de o proteză de șold și a fost programat pentru o astfel de intervenție la Spitalul Foișor, dar nu a putut-o realiza.

„Precizare

În ultimele zile, au fost răspândite în spațiul public mai multe informații false despre starea mea de sănătate și anumite solicitări pe care le-aș fi făcut. Dat fiind că țin la corecta informare a publicului și nu îmi doresc ca numele meu să fie folosit într-o campanie de fake news, țin să fac următoarele precizări:

1. Nu am solicitat niciunui corp medical și niciunei instituții o proteză de șold.

2. Nu sunt înscris pe nicio listă în vederea obținerii unui astfel de dispozitiv medical.

3. Le mulțumesc pentru gândurile bune celor care și-au anunțat disponibilitatea de a mă ajuta pentru procurarea unei proteze de șold, însă nu am o astfel de necesitate.

Cu respect și cu mulțumiri pentru cei care vor prelua acest mesaj și vor contribui la restabilirea adevărului”, a scris medicul sâmbătă pe pagina sa de Facebook.

Antena 3 a titrat joi că „profesorul Leon Dănăilă, pe lista de așteptare de la Spitalul Foișor” și că „neurochirurgul se confruntă cu dureri foarte mari”.

„Situaţia profesorului Leon Dănăilă nu este una bună, cel puţin în momentul de faţă. Medicul se confruntă momentan cu nişte dureri foarte mari, dureri cauzate de o coxartroză pe care el a lăsat-o, a dus-o pe picioare cum s-ar spune, atâta timp cât a putut. Era programat la o operaţie la Spitalul Foișor. Era vorba de o protezare, de o operaţie prin care i se monta o proteză de şold. A venit peste Foişor acea evacuare pe care am văzut-o cu toţii şi nu mai are rost să mai amintim despre ea. Iată, că printre sutele de pacienţi se află şi Leon Dănăilă care la rândul lui a salvat sute, poate chiar mii de vieţi. Leon Dănăilă şi-a amânat operaţia acum. Informaţia vine de la apropriaţii medicului care îmi spuneau zilele trecute, că deja durerile sunt din ce în ce mai mari, insuportabile”, a spus Sergiu Cora, jurnalist Antena 3.

Spre deosebire de Germania, România nu ia în considerare imunitatea persoanelor care s-au vindecat

 

Premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis, la conferințele de presă, vorbesc întruna despre revenirea la normalitate, afirmînd că singura soluție de a scăpa de pandemia provocată de coronavirus o reprezintă vaccinarea.

În schimb, Bundestagul a aprobat proiectul Guvernului condus de Angela Merkel, prin care în Germania se acordă facilități atît persoanelor vaccinate, cît și celor vindecate de COVID-19!

Chiar Florin Cîțu anunțase că modelul adoptat de guvernul condus de el este cel german: „Eu am spus cum aş vedea eu lucrurile şi acestea sunt propunerile. Există un mod de a motiva populaţia, fiecare ţară are propriul mod de a motiva populaţia. Dacă Germania are beneficii pentru persoanele vaccinate, cred că şi pentru noi este ok. Este singura soluţie pentru a scăpa de pandemie”.

După cum se vede, însă, una zice și alta face, căci în România se prevede ca facilitățile să fie acordate doar pentru cei vaccinați, nu și pentru cei imunizați după ce s-au vindecat de Coronavirus. Este vorba în special despre accesul persoanelor în restaurante sau sălile de spectacol. Astfel, premierul s-a referit doar la cei vaccinați, considerați singurii imuni oficiali, deși se știe că și aceștia pot contacta virusul și îl pot transmite.

În România, autoritățile insistă asupra vaccinării persoanelor care au trecut prin Covid, pe motiv că imunitatea acestora ar fi zero, indiferent de argumentele medicale care au fost aduse. Astfel, medicii specialiști susțin că imunitatea celor care au trecut prin Covid este mult mai puternică decît cea a persoanelor vaccinate.

Chiar zilele trecute, Mihaela Secară, medic primar al Spitalului Municipal „Sfântul Ierarh dr. Luca” Onești (suport Covid) l-a contrazis pe Florin Cîțu, susținînd că imunitatea obținută prin boală este cu mult superioară, decît imunitatea obținută prin vaccinare: „Imunitatea dată de anticorpi este, într-adevăr, de ordinul lunilor, dar, atenție!, sistemul imunitar recunoaște virusul, dacă el rămîne clar asemănător ca structură, îl recunoaște întotdeauna, iar anticorpii în câteva zile se dezvoltă. Deci imunitatea dată de anticorpi are o mică latență, adică, chiar dacă au dispărut anticorpii, ei reapar într-un număr de zile, odată ce agentul este recunoscut. Și nu este nicio tragedie, în acele zile nu se întîmplă nimic. Pacientul care a făcut boala și se reîntîlnește cu ea nu este în pericol, chiar dacă titrul de anticorpi a scăzut, pentru că recunoașterea rămîne și în cîteva zile își reface titrul de anticorpi. Boala aceasta nu este nici tetanos, nici rabie, este o boală în care organismul are răgazul să-și dezvolte anticorpi. Dacă virusul se modifică, variantele antigenice vor fi acoperite mai mult de imunitatea dobîndită decît de vaccin. Este firesc lucrul acesta, pentru că imunitatea dobândită prin boală este mult mai complexă și are capacitatea încrucișată. Sunt persoane acum care sunt imune, deși nu au trecut prin boală, pentru că au o imunitate încrucișată, determinată de întîlnirea cu o rudă mai veche a acestui virus. Teoretic, cele două coronavirusuri nu seamănă foarte mult, dar organismul are o imunitate celulară care este capabilă, în mod încrucișat, să distrugă noul coronavirus”.

Iată și declarațiile președintelui Klaus Iohannis cu privire la imunizarea persoanelor prin vaccinare împotriva virusului Sars-Cov-2: „Vaccinarea este singura cale de a pune capăt acestei pandemii și de a ne recîștiga dreptul la o viață normală, fără restricții. Stă doar în puterea fiecăruia dintre noi, așa că vă invit pe toți să vă vaccinați! Revenirea la normalitate depinde de cât de bine merge vaccinarea. Le recomand tuturor românilor să meargă să se vaccineze.”

Vaccinul chiar este sigur ? Cum poate garanta președintele acest lucru din moment ce pe prospecte scrie că se află în faza de experiment până în 2023 sau 2024? Și de ce nu se ia în considerare imunitatea mult mai sigură a persoanelor care au trecut prin boală și s-au vindecat, așa cum face Germania?

Premieră : Se întâmplă după mai bine de 70 de ani

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a anunțat că, luni, 10 mai, cu ocazia Zilei Regalității, deschide Sala Tronului și prezintă publicului tronul Regelui Carol I al României, pentru prima dată după mai bine de 70 de ani.

Potrivit reprezentanților muzeului, grație unui parteneriat dintre MNAR și Muzeul Golești, piesa de mobilier poate fi admirată în Sala Tronului a fostului Palat Regal, amplasată pe estrada de trei trepte, așa cum a fost întotdeauna tronul poziționat.

„Celebrăm astfel Ziua Regalității printr-un dublu act simbolic: deschiderea Spațiilor Istorice cu acces gratuit către public și expunerea tronului Regelui Carol I”, au transmis reprezentanții MNAR.

Astfel, tronul și spațiile istorice, respectiv Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor pot fi vizitate luni, 10 mai 2021, gratuit, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

„Odată ce România a fost proclamată Regat, au fost confecționate două tronuri, pentru cei doi suverani ai țării, Regele Carol I și Regina Elisabeta. Tronurile au fost confecționate din lemn aurit și ornate cu pietre prețioase, pe spătar fiind reprezentate cifrele cuplului regal – Carol I și Elisabeta, realizate în bronz poleit și aplicate pe plăci de onix algerian”, au mai arătat specialiștii muzeului.