De numele lui Raed Arafat se leagă proiectul SMURD, dar și mai multe tragedii petrecute în România ultimilor ani. Accidentul aviatic din munții Apuseni, cazul Colectiv și, mai aproape de noi, cazul Caracal. Zic că se leagă de numele lui, pentru că instituția pe care o conduce are abilități în aceste zone. Totuși, Raed Arafat a rămas în funcție. N-a contat că, în toate cele trei cazuri menționate, cuvântul care a descris intervențiile a fost haos.
Raed Arafat e șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne. Are rang de secretat de stat. S-a născut în Damasc, Siria, dar a venit în România în anii ’80 și a absolvit aici Facultatea de Medicină. A reușit să pună pe picioare SMURD, un sistem care, în multe ocazii, și-a demonstrat performanțele și utilitatea.
Ca să-ți aduci aminte când a devenit cu adevărat cunoscut la nivel național, trebuie readus în discuție momentul 2012 și conflictul cu Traian Băsescu.
Băsescu era președintele țării, iar Arafat ocupa funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății. Din această funcție, fondatorul SMURD și-a exprimat nemulțumirea legată de unele prevederi din Legea Sănătății. Ce a urmat a fost o dispută publică între fostul președinte și Arafat, în urma căreia oficialul din Sănătate și-a dat demisia.
România a fost de partea lui Raed Arafat și a serviciului SMURD. Au urmat proteste de stradă, care au dus în cele din urmă la demisia Guvernului Boc.
De atunci și până azi, Raed Arafat a fost nelipsit din Guvernele ce au urmat, indiferent de culoarea lor politică (vezi aici CV-ul lui).
Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne a avut atribuții în cazul accidentului aviatic din munții Apuseni, incendiului de la Colectiv și cazului Caracal. Mulți, foarte mulți morți și niciun vinovat.
Raed Arafat e tot acolo.
De ce e Raed Arafat de neatins?
Raed Arafat a venit cu o reacție uluitoare după apariția imaginilor de la Colectiv ținute la secret. Și n-a făcut-o public, în fața jurnaliștilor, acolo unde i s-ar fi pus întrebări. Nu, a scris pe Facebook.
Șeful DSU susține că va vorbi despre acele imagini, dar abia după alegerile prezidențiale și după comemorarea victimelor de la Colectiv. În aceste zile, în care toată România vede cum echipele care au intervenit la incendiul din Colectiv au acționat ca niște muște fără cap și cum acele imagini au fost ținute la secret pentru a nu distruge imaginea IGSU, Raed Arafat vine și spune că va vorbi, dar nu acum. Pe parcursul zilei de vineri, i-a certat un pic pe Facebook pe jurnaliștii Cătălin Tolontan și Cristian Tudor Popescu, dar cam atât.
S-a așternut un strat gros de praf (cenușă) pe dosarul Colectiv, dar Arafat nu consideră că ar trebui să sufle peste el. Preferă, însă, să mai dea o palmă cinică rudelor și victimelor de la Colectiv.
„Având în vedere că se apropie comemorarea Colectiv, un moment emoțional major care trebuie respectat, dar și faptul că se desfășoară procesul electoral pentru alegerea președintelui României pentru următorii 5 ani, consider ca punctul meu de vedere este bine sa fie prezentat după aceste evenimente. Eventualele ieșiri publice din partea mea în aceste zile nu vor face decât să aducă un element perturbator al acestor momente”, a spus șeful DSU.
Raed Arafat, scăpat basma curată de fiecare dată
Există instituții ale statului și acestea ar trebui să aibă grijă de tine. Există numărul 112, dar am văzut cu toții că degeaba ceri ajutor. Există sistemul RO-ALERT, dar acela trimite mai multe notificări în perioada de teste decât notificări ce anunță un pericol, adică exact cele care chiar te-ar interesa.
Există și o aplicație 112, dar evident că nu funcționează în zone fără semnal și fără internet. Există multe. Și, totuși, prea puține. Toate au legătură, directă sau nu, cu Departamentul pentru Situații de Urgență pe care-l conduce Raed Arafat.
Cazul Apuseni
Pe 20 ianuarie 2014, un avion care executa o cursă umanitară București-Oradea a aterizat forțat într-o pădure din munții Apuseni, la peste 1.600 de metri. Aeronava, pilotată de Adrian Iovan în calitate de comandant și Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta la acel moment o echipă de cinci cadre medicale.
În acest accident au murit pilotul Adrian Iovan și studenta la medicină Aurelia Ion, iar copilotul și cei patru medici au fost grav răniți. Intervenția echipelor de urgență a fost total deficitară.
Dar Raed Arafat a fost pe toate posturile de televiziune să explice cum statul și-a făcut treaba și cum au fost identificate niște probleme și cum vor fi acestea rezolvate. S-au anunțat proiecte de lege care aveau rolul să îmbunătățească protocolul de intervenție.
Dar cineva trebuia, totuși, să răspundă. Și mulți și-au pierdut funcțiile: Constantin Chiper, secretar de stat în cadrul MAI, a fost demis, șeful IGSU, Ion Burlui, a demisionat, directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, a demisionat. Ministrul de Interne de la acea vreme, Radu Stroe, a demisionat.
Raed Arafat e tot acolo. Acolo unde l-a prins și cazul Caracal, cinci ani mai târziu.
Cazul Caracal
La jumătatea lui iulie, când mulți români erau prin vacanțe, o adolescentă de 15 ani sună la 112 și anunță că a fost răpită, violată și că este ținută sechestrată într-o curte. Operatoarea de la 112 și polițistul de serviciu dau dovadă de dezinteres și o iau în derâdere pe fată. Tânăra a efectuat trei apeluri, iar polițiștii au ajuns la adresa unde era sechestrată după aproape 20 de ore. Când era, oricum, prea târziu.
Așa au ieșit la iveală ororile din Caracal. Iar pe partea de apeluri 112, a ieșit din nou la rampă Raed Arafat. A anunțat, și de această dată, schimbarea legii, proiecte care să îmbunătățească serviciul prin care cetățenii cer ajutor. Numai că s-au găsit vinovați în altă parte. Nu la Departamentul pentru Situații de Urgență condus de Arafat.
Șeful STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și-a dat demisia. Ministrul de Interne a plecat, deși fusese instalat de doar câteva zile în funcție. Niște șefi din Poliție au zburat și ei.
Raed Arafat e tot acolo.
La o zi după apariția imaginilor de la Colectiv ținute la secret, un grup civic a decis să depună o plângere penală împotriva șefilor IGSU și a lui Raed Arafat. Pentru că acele imagini au fost ascunse vreme de patru ani. Și nu au fost date nimănui. Nici măcar procurorilor, care au cerut în mod expres toate probele, indiferent de format, pentru a-și construi cazul după incendiu.
Raed Arafat nu comentează acum. Comentează după alegerile prezidențiale. Pentru că lumea uită și va fi preocupată cu altceva. În câteva zile, pe 30 octombrie, comemorăm patru ani de la tragedia din Colectiv. Va fi o zi în care unii vor fi cuprinși de emoție, alții de revoltă, iar pentru alții va fi penultima zi a lunii octombrie și cam atât. Fiecare cu ale lui.
Iar Raed Arafat va fi tot acolo.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu