sursa:https://www.cotidianul.ro/o-parte-din-tara-sub-cod-de-ninsori/
sursa:https://www.cotidianul.ro/o-parte-din-tara-sub-cod-de-ninsori/
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a spus că elevii şi cadrele didactice ar putea fi chemaţi la şcoală şi sâmbăta, în contextul în care toate cursurile s-au desfăşurat exclusiv online, fiind nevoie de cursuri remediale.
Ministrul a mai precizat că aceste cursuri suplimentare vor fi făcute în afara orelor din semestrul al II-lea.
„Printre cele 7.203 şcoli nu este nici una care să spună că nu are nevoie de nici un fel de acţiune remedială. Sunt convins că fiecare profesor va trebui să se implice în aceste acţiuni remediale într-o măsură mai mare sau mai mică. Am căzut de acord că trebuie făcute faţă în faţă. Acţiunile remediale trebuie făcute peste programul specific clasei aferent semestrului doi. Deci, este clar că trebuie să vină mai multe ore la şcoală. Pot însemna şi ore pe parcursul zilelor de sâmbătă, dar vom vedea care e disponibilitatea în funcţie de specificul fiecărei şcoli,” a declarat ministrul la Europa FM.
Sorin Cîmpeanu a mai spus că toate cadrele didactice vor fi plătite suplimentar pentru orele de educaţie remedială. Fondurile, 30 de milioane de euro, vor proveni din fonduri europene.
Ministrul va analiza săptămâna aceasta, împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi cei ai Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, scenariile pentru redeschiderea şcolilor din al doilea semestru.
”Datele le vom avea după vacanţa de iarnă. Nu excludem, din perspectiva educaţiei, nici unul dintre scenarii”, a spus Cîmpeanu.
Elevii au revenit din vacanţa de iarnă şi au reluat cursurile online.
sursa:https://www.cotidianul.ro/scenariu-pentru-scoli-cursuri-sambata/
Domnitorul Ştefan cel Mare a fost comemorat la Vaslui cu ocazia împlinirii a 546 de ani de la victoria de la Podul Înalt.
Muzeul Judeţean "Ştefan cel Mare" Vaslui a organizat, duminică, manifestarea cultural-ştiinţifică "Biruit-au Ştefan Vodă la Vaslui. 10 ianuarie 1475", dedicată împlinirii a 546 de ani de la bătălia câştigată de domnitor la Podul Înalt, pe 10 ianuarie 1475, împotriva armatei otomane, scrie Agerpres.
Un sobor de preoţi în frunte cu protopopul de Vaslui, Adrian Chirvasă, a oficiat o slujbă de pomenire a ostaşilor care şi-au dat viaţa pentru apărarea ţării.
"În viaţa Sfântului Ştefan găsim şi bune, găsim şi rele, pentru că el, asemenea tuturor sfinţilor, nu este un înger care a venit din cer pe pământ, ci e un om care a urcat de pe pământ la ceruri. (...) Sfântul Ştefan este cel care ne arată în calitate de conducător, demnitate foarte multă, credinţă fierbinte pentru Hristos şi pentru Biserică. A semănat sămânţă de credinţă, de cultură, de vitejie, în toate hotarele Moldovei şi nu numai, prin toate bisericile şi mănăstirile pe care le-a ctitorit. Şi în felul acesta vedem că memoria colectivă a poporului este cea care a cerut ca din loc în loc, şi nu sunt puţine, să fie ridicate statui care aducă aminte tot timpul, tuturor şi celor care conduc poporul şi tuturor celor care trec pe lângă ele, de ceea ce înseamnă un conducător de stat şi un om care a nu a tratat conducerea ţării ca pe un job, ci ca pe o misiune primită de la Dumnezeu", a spus protopopul de Vaslui, Adrian Chirvasă.
Reper pentru actualii conducători
Autorităţile prezente au evocat personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare, vorbind despre rolul său în epocă dar şi despre faptul că acesta sa ar trebui să reprezinte un reper pentru actualii conducători.
"În istoria poporului român, domnia lui Ştefan cel Mare ocupă un loc important, datorat atât personalităţii excepţionale a domnitorului, cât şi neobişnuitelor înfăptuiri ale domniei sale, ceea ce a determinat admiraţia unor iluştri contemporani. Este uşor de înţeles cum a putut rămâne personalitatea sa aşa vie în sufletul poporului său, care l-a înălţat la proporţii mitice. Din generaţie în generaţie, Ştefan a fost cel Mare, cel Bun, cel Sfânt. Nu doar al Ţării Moldovei, ci al întregului neam românesc. Numele lui a însufleţit eforturile românilor în momentele de răscruce ale istoriei noastre. A unit românii de pretutindeni, a inspirat literatura şi folclorul cu o pildă de vitejie şi demnitate şi noi, cei de astăzi, avându-l înainte ca model, ne recâştigăm încrederea în forţele noastre şi ştim că Dumnezeu nu lasă în popor să piară", a afirmat prefectul judeţului Vaslui, Mircea Gologan.
La Ansamblul monumental Podul Înalt din Băcăoani au avut loc depuneri de coroane în memoria voievodului şi un ceremonial militar.
Mii de bucureșteni nu au apă caldă și căldură, duminică, din cauza unei avarii majore la sistemul de termoficare care s-a produs la Magistrala I – Cet Sud. Sunt afectați cei care locuiesc în blocurile din sectoarele 3, 4 și 5.
Reprezentanții Primăriei București nu au emis un punct de vedere până la ora transmiterii știrii.
Temperatura maximă în București nu depășește, duminică, 1 – 2 grade, iar în timpul nopți, maximele vor fi negative.
Scandalul de zilele acestea privind pervertirea elevilor online pe TikTok nu este întâmplătoare. Este rezultatul unui învăţământ online, în care distanţarea şi renunţarea la învăţământul clasic, faţă în faţă, a dus la la scălâmbăeala de pe TikTok. După ce 900.000 elevi români nu au avut acces tehnologic nici măcar la distopicul învăţământ online, iată că, circa 500.000 tineri frecventează aplicaţia comunistă chineză TikTok, în care se propagă ura faţă de şcoală şi pervertirea sufletească.
Toată Europa a menţinut deschise şcolile pentru a nu se distruge educaţia, fiind resursa de bază a dezvoltării unei naţiuni, în România, în schimb, se incită la menţinerea şcolilor închise pentru ca tinerii români să ajungă poate analfabeţi reali şi funcţionali sau mână de lucru ieftină pentru marile puteri? Chiar şi Ungaria sau Bulgaria, după o testare masivă anticovid, au început deschiderea şcolilor. Liderii lor ţin la educaţie. La noi, nici măcar grădiniţele şi şcolile primare nu se deschid, aşa cum cer cercetătorii şi specialiştii de la UBB. Dar iată că a venit reversul medaliei. Elevii care stau online acasă înnebuniţi de singurătate şi nesupravegheaţi de părinţi nu mai intră pe calculator la orele online, ci pe TikTok, maşinăria de „spălat creiere” a partidului comunist chinez. Deputatul liberal Pavel Popescu a făcut un apel public, de data aceasta pentru reglementarea spatiului social media, astfel încât acesta sa fie ferit de prezenţa si manifest[rile unor „descreieraţi” de genul lui Alexandru Cumpanasu, care influenţează zilnic destinele copiilor din România? Datele copiilor noştri nu ar mai fi transmise către serverele companiilor controlate de Partidul Comunist Chinez şi nu ar mai fi folosite într-un mod abuziv în scopuri comerciale si de „cercetare”, îşi explică demersul acesta, într-o postare pe reţeaua Facebook. Parlamentarul liberal îl critică dur pe Alex Cumpănaşu, care are un cont pe această aplicaţie, pe care-l numeşte „un descreierat care instigă la ură, abandon şcolar şi care în mod indirect le face avansuri elevilor minore în discuţiile publice cu ele, în văzul nostru, al tuturor.”
Alexandru Cumpănaşu este urmărit 500.000 de elevi pe TikTok, de acei elevi pe care autorităţile şi politicienii îi ţin acasă în aşa-zisa şcoală online, ca să intre să vizioneze filmuleţe ale uri faţă de şcoală? Elevii se dau pe TikTok cu o grămadă de „cumpănaşi”, că Alexandru nu e singurul care se „scălămbăie” pe reţeaua chineză de pervertit suflete. Privind contul „proful online”, administrat de Alexandru Cumpănaşu, fost candidat independent la alegerile prezidenţiale, părinţii sunt şocaţi de conţinutul extrem de dur la care au acces copiii lor, postările de pe TikTok. De multe ori pe ritmuri de manele, fetiţele dansează. Poliția verifică dacă discuțiile lui Alexandru Cumpănașu se pot încadra la incitare la ură față de profesori, iar pe de altă parte, sunt și alte discuții, cu tentă sexuală, care ar putea friza coruperea de minori. Alexandru Cumpănașu a purtat mai multe discuții cu aluzii sexuale pe platforma TikTok, potrivit Aktual24. Astfel, unei minore i-ar fi spus: „tu ai un păr frumos, ești o fată destul de dezvoltată”, iar în alte discuții a vorbit despre „dotările” sale naturale, iar cu o altă minoră discută despre potență?
Singurul antidot al scăderii interesului elevilor pentru TikTok ar fi deschiderea fizică a şcolilor, ]n format tradiţional. Învăţământul online a dus la migrarea a 500.000 elevi pe TikTok ca să se înjure şcoala cu profesorul online Ciumpalacu? Principalii vinovaţi de situaţia gravă a alienării elevilor pe TikTok sunt politicienii şi autorităţile, care ţin şcolile închise. România e singura ţară europeană cu şcolile închise. Dacă mai continuă politica îndepărtării elevilor de şcoala tradiţională, viitorul şi „educaţia” ţării va cădea pe mâna „profesorilor” şi elevilor de pe TikTok, care ne vor plăti pensiile şi salariile, la anu` şi la mulţi ani. Deschideţi şcolile imediat, în condiţii igenico-sanitare sigure! Deja e foarte târziu. Educaţia e la pământ şi pe mâna „cumpănaşilor”?
sursa:https://ziarulnatiunea.ro/2021/01/08/scoala-online-preambul-la-scalambaiala-tiktok-ului/
sursa:https://www.cotidianul.ro/pf-daniel-deschide-calea-spre-cel-mai-mare-proiect-spiritual-al-romaniei/
Asociația Municipiilor din România solicită Ministerului Sănătății asigurarea resursei financiare aferente pentru organizarea, dotarea și operaționalizarea centrelor de vaccinare precum și pentru plata personalului medico-sanitar și auxiliar care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor.
Asociația Municipiilor din România arată, într-un comunicat, faptul că bugetele administrațiilor publice locale se vor adopta la 45 de zile de la adoptarea legii bugetului de stat pentru anul 2021 (cel mai probabil martie, aprilie, 2021). De asemenea, cheltuielile aferente procesului de vaccinare transferate fără resursă financiară în sarcina administrațiilor publice locale vor împiedica administrațiile locale să asigure finanțarea corespunzătoare a altor obligații și servicii legale oferite cetățenilor.
Avand in vedere prevederile proiectului Ordonantei de urgenta inițiat de către Ministerul Sănătății cu privire la unele măsuri pentru organizarea, dotarea și operationalizarea centrelor de vaccinare precum și pentru plata personalului medico-sanitar și auxiliar care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare, asociația constată ignorarea de către Ministerul Sănătății a principiului potrivit căruia nici o alocare de atribuții în sarcina administrației publice locale să nu fie realizată fără o alocare financiară corespunzătoare.
Potrivit art. 6 din proiectul OUG, pentru funcționarea centrelor de vaccinare împotriva COVID 19, din bugetul autorităților administrației publice locale se asigură fondurile necesare asigurării finanțării următoarelor categorii de cheltuieli: a. pentru organizarea, dotarea și operaționalizarea centrelor de vaccinare; b. pentru plata personalului medico-sanitar și auxiliar care își desfășoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19 organizate cu această destinație în alte locații în afara unităților sanitare.
Asociația Municipiilor din România spune că susține principiul european al subsidiarității, potrivit căruia decizia trebuie să fie luată de către autoritatea administrației care se află cel mai aproape de cetățean, cu descentralizarea și alocarea resurselor financiare aferente.
Asociația solicită Ministerului Sănătății asumare de responsabilități, nu doar transfer de atribuții către administrația locală, fără asigurarea resursei financiare aferente.
sursa;https://www.cotidianul.ro/vaccinarea-starneste-nemultumirea-primarilor/
Subiectul, conform anunțului din presă, prioritățile de guvernare.
Comunicat despre conținutul discuțiilor ? Cu-cu ! Singurul care a semnalat comportamentul neobișnuit a fost Ion Cristoiu. În rest, pauză. Nici partidele care n-au încăput în buzunarele președintelui (le zicem opoziție), nici ziarele nu s-au zburlit. Au tăcut chitic ! Ce-i asta ? Democrație, orchestrare de curvăsăreală politică, afaceri, ce? Vineri s-a produs același lucru cu PNL. Iată textul publicat de Agerpres:
”Este vorba de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, şi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu”.
Am așteptat un comunicat despre conținutul discuțiilor purtate la întîlnirile cu liberalii. Cu-cu! N-a venit nici sîmbătă cînd am purces la redactarea editorialului. Chiar așa, ce s-a discutat la Cotroceni ?
Din cite înțeleg eu ca bun și biet cetățean, prioritațile de guvernare au fost stabilite într-un program de guvernare votat în parlament. Pe baza acestuia a și trecut la vot hiper-moșita coaliție de guvernare și există acest scremut guvern Cîțu.
De ce să se mai întîlnească peședintele cu membrii guvernului? Prioritățile erau în așa-zisul Program de guvernare, dacă nu cumva este o gogoaşă, o adunătură de minciuni de luat fața populației! Nu a ajuns și la Cotroceni? Era oricum și pe net. Putea să-l citească pe bancheta din spate a Mercedesului său blindat, într-un dus sau întors spre sau de la Sibiu.
Dacă i-ar fi fos lene și n-ar fi rezistat la zecile de pagini aiureli, ar fi putut să roage un consilier să i-l povestească. Sau să-i prezinte măcar domeniile care îl intereseau și pentru care avea cunoștințele necesare pentru a le pricepe! De ce era nevoie de o discuție suplimentară despre priorități? Există și altele decît cele puse la dispoziția publicului larg? Adică legi, arestări, asfaltări de drumuri, achiziții de armanent, atribuiri de contracte? Este vorba de proiecte și inițiatve care au în spatele lor sume importante din buget și despre care președintele nu vrea să se știe că își bagă și el nasul. Sau că le conduce autoritar. Despre ce au discutat? Despre care? Si a purces Klaus Iohannis la o ”asortare” a priorităților din Programul de guvernare cu cele ale sale? Le-a transmis verbal sau pe bilețele? Asta ar înseamna că are și el altele decît cele trecute prin Parlamentul României!
Sau îi consideră pe membrii guvernului atît de proști încît trebuie să le reamintească prioritățile sau să îi amenințe că dacă nu le respectă îi dă pe mîna DNA-ului? Sau politica Romaniei are și componente secrete majore, care nu trebuie cunoscute de populație? Toate acestea sunt niște supoziții. Vom vedea ce se confirmă și ce nu.
Oricum, faptul că aceste întîlniri lasă loc unor speculații ar trebui să ne pună pe gîduri. Absența comunicatelor de presă nu poate fi întîmplătoare. Cînd miniștrii sau responsbilii din ”comitete și comiții” cu pandemia erau invitați la Cotroceni ni se spunea măcar despre conținutul discuțiilor, iar la sfîrșit aveam parte de conferințe de presă. Vorbea Klaus Iohannis 5 minute și urmau alte 45 de minute de întrebări. Sigur, atunci era campanie electorală și președintele era interesat să se tăvălească în lumina reflectoarelor. Acum, pauză! A tras draperiile și a stins lumina să nu vedem nimic!
A intrat Klaus Iohannis în etapa în care nu-i mai pasă de nimic? Cheamă membrii guvernului la Cotroceni de parcă ar chema femeile de serviciu sau secretarele? Sigur, acest mod de a se purta al președintelui ne arată o înclinație spre abuz sau, şi mai rău, o incapacitate funciară de a înțelege atribuțiile sale, inclusiv esența democrației.
Am scris acest comentariu înaintea întîlnirii cu miniștrii propuși de UDMR. Nu am nici o îndoială că ea va avea loc. Luni-marți-miercuri sau săptămînile viitoare. Poate va fi anunțată măcar data și ora întîlnirii, ca în cazul celor pomenite mai sus. Sau nu vom avea parte nici de asta. Cine știe!
De ce mă întreb? Aici este aici! Ce va discuta Klaus Iohanis cu miniștri propuși de UDMR? Să sperăm că măcar în acest caz vom avea parte de un comunicat cît de cît detaliat. Se va rățoi președintele la cei la care se referea cînd acuza PSD-ul că vrea să dea Ardealul ungurilor? Sau va discuta cu UDMR despre regionalizarea României? De ce avansez o asemenea ipoteză? Pentru că din surse am aflat despre surpriza enormă a maghiarilor cînd Ludovic Orban le-a propus Ministerul Dezvoltării. Nu l-au cerut și nici prin vis nu le zbura o asemenea solicitare! Ne aflăm în fața unei mișcări de șah de importanță europeană? Sau în fața unui proiect românesc de aplicare a unui concept UE? Sau este doar un proiect Iohannis, mai simplu de realizat cu mîna UDMR? Încă nu știm!
Un lucru rămîne de neînțeles. De ce a oferit Ludovic Orban Ministerul Dezvoltării la UDMR? Nu-mi imaginez că este o gafă sau o inițiativă proprie!
Fără îndoială, de asta trebuie să fi știut și Klaus Iohannis. Şi nu poate fi vorba de o banală împărțire de portofolii!
sursa:https://www.cotidianul.ro/intilnirile-dubioase-ale-presedintelui-iohannis/
Un avion de tip Boeing cu 59 de persoane la bord s-a prăbuşit sâmbătă în Marea Java, în apropierea Insulelor Seribu din Indonezia.
Avionul de pasageri de tip Boeing 737-500 a dispărut la scurt timp după decolarea din Jakarta. Aeronava efectua o cursă spre oraşul indonezian Pontianak, conform site-ului de profil FlightRadar24.
Avionul aparţine companiei aeriene Sriwijaya Air.
Autorităţile indoneziene au anunţat, potrivit agenţiei Bloomberg, că au pierdut contactul cu piloţii aeronavei. Au fost declanşate operaţiunile de căutare şi salvare.
Conform site-ului FlightRadar24, înainte de a dispărea, avionul a pierdut aproximativ 3.000 de metri din altitudine în mai puţin de un minut, la patru minute după decolare.
Nu există informații cu privire la numărul pasagerilor de la bord, dar o astfel de navă poate transporta până la 219 de pasageri.
"Aceste aeronave ar fi trebuit să fie prevăzute cu un sistem ce permitea urmărirea aparatului de zbor, indiferent unde s-ar afla. Faptul că a dispărut brusc de pe radar poate indica o coliziune, o defecțiune tehnică sau chiar o manevră tehnică greșită. Nava este în acest moment într-o zonă necunoscută în zona Mării Java"- a declarat Sorin Stoicescu, expert în aviație, în direct la Antena 3.
Update 13.15: Televiziunile locale care difuzează în direct imagini de la operațiunile de căutare a navei au prezentat deja primele imagini cu fragmente ale aparatului de zbor. Potrivit Metro TV, primele rămășițe au fost descoperite deja.
Un oficial local a declarat pentru site-ul News.Detik.com că aeronava s-a prăbuşit în Marea Java, în apropierea Insulelor Seribu (Kepulauan). La bordul aeronavei erau cel puţin 50 de persoane.
Update 14.15: Resturi ale avionului şi fragmente umane au fost descoperite în mare de o navă a Pazei de Coastă din Indonezia.
La bord erau doi piloți, 4 stewardese. Printre pasageri se numărau 46 de adulți, 7 copii și 3 bebeluși.
sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/avion-disparut-indonezia-590660.html
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a anunțat că țara sa dezvoltă noi arme, inclusiv un submarin cu propulsie nucleară, arme nucleare tactice și focoase avansate concepute să treacă de sistemele de apărare antirachetă, anunță CNN.
În comentariile publicate sâmbătă, Kim a declarat că Coreea de Nord continuă înarmarea pentru a descuraja Statele Unite, comentarii care par să arate că strategia președintelui Donald Trump de angajament la nivel înalt cu Phenianul – inclusiv trei întâlniri între Trump și Kim – nu a reușit să convingă Phenianul să se oprească din constituirea unui arsenal nuclear modern.
„Indiferent cine este la putere în SUA, adevărata natură și adevăratul spirit al politicii anti-Coreea de Nord nu se vor schimba niciodată”, a spus Kim, potrivit Agenției Centrale de Știri Coreene (KCNA).
Potrivit lui Kim, proiectele se află în diferite stadii de dezvoltare. El a spus că „tehnologia de ghidare cu focoase multiple” se află în etapa finală, în timp ce studiile asupra zborului hipersonic „sunt complete”, Coreea de Nord pregătind testarea și producția rachetelor.
Îmbunătățirile armelor nucleare tactice, menite să fie utilizate la distanță mai scurtă și care sunt adesea mai puțin distructive decât armele nucleare strategice, sunt, de asemenea, finalizate, a spus Kim. Cercetările în domeniul submarinelor cu energie nucleară sunt complete și în „etapele finale ale examinării”, a spus Kim.
În iulie 2019, KCNA a prezentat fotografii ale lui Kim care inspectează un submarin în construcție. La acea vreme, Statele Unite au crezut că imaginile arătau probabil un submarin recondiționat de care Washingtonul știa de mai bine de un an, potrivit unui înalt oficial american. Imaginile prin satelit din septembrie același an au arătat că Phenianul ar fi pregătit să dezvolte un submarin capabil să lanseze rachete.
sursa:https://www.cotidianul.ro/noi-arme-nucleare-testate-de-coreea-de-nord/
ANM a emis o prognoză specială pentru zona municipiului București, valabilă în intervalul 9 - 13 ianuarie, de ninsoare, lapoviță și polei.
ANM a emis o prognoză meteo specială pentru București, valabilă în intervalul 9 - 13 ianuarie. Atenție! Urmează zile cu ninsoare, lapoviță și polei.
Prognoza meteo pentru București. În intervalul 09.01 ora 10:00 -10.01 ora 08:00 vremea va fi în general închisă, iar pe parcursul nopții temporar vor fi precipitații slabe mai ales sub formă de ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 3...4 grade, iar cea minimă de -2...-1 grad.
Între 10.01 ora 08:00 și 11.01 ora 08:00 cerul va fi noros și vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare, în general moderat cantitativ. Se va depune strat de zăpadă neuniform, cu grosime în general de 8...15 cm. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări noaptea, când la rafală se vor înregistra viteze în general de 35...45 km/h. Temperatura maximă va fi de 1...2 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -1 grad.
Prognoza meteo pentru București. Între 11.01 ora 08:00 și 13.01 ora 08:00 înnorările vor persista și temporar vor mai fi precipitații. Pe parcursul zilei de luni (11 ianuarie) va ninge, apoi ninsorile se vor transforma treptat în lapoviță și ploaie și se va depune polei. Vântul va avea unele intensificări, cu viteze la rafală în general de 35 ...45 km/h. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 1 grad, luni (11 ianuarie), iar marți, la amiză se vor înregistra 1...3 grade.
Temperatura minimă va fi de -2...0 grade în noaptea de luni spre marți (11/ 12 ianuarie), iar în noaptea de marți spre miercuri(12/ 13 ianuarie) se va situa în jurul valorii de 0 grade.
Prognoza meteo 11 ianuarie - 8 februarie 2021. Va fi mai frig decât normalul perioadei şi vor fi precipitaţii abundente
Vremea începe să se apropie de temperaturile normale pentru această perioadă, ceea ce înseamnă că mercurul din termometre va scădea faţă de cum a fost până acum.
sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/prognoza-meteo-bucuresti-ninsoare-590651.html
Să întocmești retrospectiva unui an devenise de multă ceva banal. Anii prezentau repetiții, încât ce se putea spune părea rutină. Retrospectivele erau reflexe, oarecum contabile.
2020 a fost, însă, din nefericire, un an care a ieșit din șir mai mult decât toți anii de după Al Doilea Război Mondial. A fost un an care a aruncat comportamentele în “purtatul măștii”, “distanțarea fizică”, “statul în casă” și “lockdown”, fără șanse sigure de revenire la normal, un an greu suportabil. Aproape toate interacțiunile ce dăduseră conținut vieții oamenilor și formaseră frumusețea acesteia au dispărut peste noapte. 2020 a transformat tacit anii anteriori în ceva de vis. A făcut-o nu sub un aspect sau altul, ci aproape sub toate aspectele.
Este loc comun că anul 2020 a fost anul începerii pandemiei covid- 19. Conoravirusul respectiv, semnalat internațional în 29 decembrie 2019, în succesiunea altor viruși, s-a răspândit cu iuțeală pe glob prin transmiteri de la om la om și face și acum ravagii. Cu noile mutații observate, el atacă orice vârstă și pare să reziste vaccinurilor existente. Istoriile maladiilor și ale spitalizărilor au început să-l găsească în trecut, dar cunoașterea pare abia la început.
Anul 2020 rămâne și anul începerii luptei pentru a stăvili pandemia. Nu a putut fi, din nefericire, și anul găsirii unei căi de combatere directă.
Ceea ce este însă și mai trist este faptul că anul 2020 a fost anul unui șir întreg de prăbușiri. Unele au fost legate de coronavirusul-19, altele au suplimentat doar necazurile.
S-a prăbușit încrederea în capacitatea instrumentelor analitice existente. Nici o teorie – afară de proza science fiction – nu a anticipat virusul și efectele lui. Și puținele avertizări privind “răzbunarea” naturii pentru violentarea ei (Adorno, Horkheimer, Heidegger, O’Neill) nu au putut înainta dincoace de un semnal de alarmă. Nici o teorie nu a captat până azi ceea ce are mai propriu virusul și permite combaterea lui directă.
S-a prăbușit încrederea în cunoaștere. Ne obișnuiserăm cu un optimism încât nu mai trăiam, ca umanitate, sentimentul limitei de netrecut în cunoaștere. Ca niciodată în viața generațiilor active astăzi, cercetarea științifică a fost, însă, surprinsă. Universitățile, altădată inovative, au cam amuțit. Coronavirusul-19 este probă că necunoașterea este mult mai mare decât s-a crezut.
S-a prăbușit încrederea în reziliența economiei. A fost destul șocul unui virus ca cea mai diferențiată economie a tuturor timpurilor să fie pusă pe butuci. Aproape 280 000 miliarde de dolari sunt pierderile anului 2020. Până și cea mai puternică economie, cea a SUA, a pierdut preț de cel puțin 60% din produsul intern brut. Aruncarea în șomaj a peste 20 de milioane de lucrători este dramatică.
S-a prăbușit încrederea în continuitatea educației. Trecerea la educația online, ce venea din anii anteriori, nu are cum să fie, totuși, soluția. Deocamdată, chiar alfabetizarea revine la ordinea zilei. Practica pregătirii – în laborator sau în industria reală – s-a subțiat până la dispariție. Studiul individual era deja în criză, iar acum s-a cam stins. Idealul profesional, nu mai vorbim de cel universitar, sunt înlocuite în fapt cu descurcarea. În țările de referință se recunoaște că în 2020 s-au pierdut în jur de 60% din rezultatele așteptate din partea educației. Ne dăm seama ce este în celelalte țări.
S-a prăbușit încrederea în dreptatea socială. Dincolo de asprimea societății competiționale, se mai păstra vaga convingere că dreptatea triumfă până la urmă. Pandemia i-a îmbogățit însă nemăsurat pe unii, iar la împărțirea poverilor tocmai profitorii lipsesc. 2020 a fost un an dezamăgitor pentru dreptate în societate.
Anul 2020 a dezvăluit nemilos precaritatea democrațiilor. Se știa demult că democrația fără resurse culturale sau cu decidenți mediocri nu este decât butaforică, dar continuam să sperăm că cetățenii reuniți de instituții decid. Sub cel puțin patru aspecte, democrațiile s-au arătat în 2020 mai vulnerabile decât s-a crezut.
În multe locuri din lume, chiar în numele democrației, s-a consolidat de fapt statul polițienesc. Se înțelege greu că poliția nu are de a face, la propriu, cu democrația, chiar dacă nu poți contesta utilitatea polițistului în a fluidiza circulația și a apăra cetățeanul pe stradă. În prea multe locuri se crede că poliția apără democrația – pe care, la drept vorbind, o pot apăra doar cetățenii. De la această credință eronată se ajunge la bădărănie, la victime și la reacții, ieșindu-se de fapt din democrație și intrându-se în statul bastoanelor, amenzilor și abuzurilor.
În unele societăți, s-a profitat de pandemie pentru a instaura “stări de urgență” și alte stări abuzive, spre a se perpetua inși la putere, în pofida cadrului democratic. Apelul Vigano a semnalat, pe bună dreptate, la timp, faptul că decidenți mediocri caută în vremuri de pandemie să-și lărgească puterea limitând drepturi și libertăți fundamentale și reducând democrația la o vorbă între altele.
În multe democrații au ajuns la decizii inși nepregătiți, inculți și lipsiți de scrupule civice și morale. Aceștia au convertit pe nesimțite funcțiile în proprietăți și și-au luat atributul de a a desemna șefi la armată, servicii secrete, sistemul judiciar ca justificare pentru a numi în funcții tot mediocri, dar oameni de casă, mai curând decât valori din societate. Astfel de parveniți au lovit cel mai mult democrațiile existente.
De la origine se considera că în democrație reprezentanții se aleg, dar se aleg dintre cei mai pregătiți, mai devotați, mai vrednici din societate. Democrația era legată intim cu meritocrația. De mulți ani se semnalează, însă (începând cu Nietzsche), înlocuirea meritocrației cu mediocrația și mai nou (pe urmele lui Stendhal și Thomas Mann) cu prostocrația. Nici nu este cel mai mare pericol ochlocrația, căci manipulările sunt atât de vaste încât cei ignoranți ajung greu la cuvânt. Ajung, în schimb, sfertodocții, sprijiniți eventual de serviciile secrete.
Democrația nu a intrat prima oară în criză. 2020 a arătat însă unde sunt chestiunile nerezolvate. Marea ei problemă este că ignoră legitimarea – care nici nu a apucat să fie înțeleasă în noile democrații.
Ca să ne dăm seama de situație, este destul să observăm că legitimarea democratică, pe care James Madison o plasa în voința cetățenilor (“poporul este singurul izvor legitim al puterii”, se scrie în The Federalist, nr.49, 1788), se circumstanțiază. S-a recurs, în fapt, la alte legitimări de politici și decizii. De exemplu, „legitimarea prin încredințare”, prin care nu voința populară, ci voința președintelui devine decisivă, societatea punându-se fără precauție în mâna unui ins. Sau „legitimarea prin pericol național”, care, putând fi stabilit arbitrar, este un expedient pentru impostori. Sau “legitimarea prin pregătirea științifică”, care ar transformă ilicit guvernanții în “tehnocrați”, iar democrația devine superfluă.
Neoliberalismul a făcut trecerea la legitimări și mai improvizate. Un exemplu este „legitimarea prin utilitatea operei”, cum este, de exemplu, „lupta cu corupția”. S-au câștigat alegeri și se caută menținerea la putere a unor forțe sub pretextul că doar așa s-ar stârpi flagelul real al corupției. Numai că în felul acesta nu se reduce corupția, ci se lovesc concurenți, nu se atacă corupția din fața ochilor, ci doar trecutul ei, nu se recuperează pagube, ci se înlătură rivali. Un alt exemplu este actualizarea „legitimării prin comanda instituțiilor de forță”, inspirată de Carl Schmitt, cel care a pavat juridic ascensiunea lui Hitler. „Legitimarea prin comanda instituțiilor de forță” rămâne unul dintre cele mai penibile și mai degradante momente din istoria României, care imprimă și astăzi caractere de „stat securist” statului actual. În acest fel s-a ajuns la acorduri de cooperare între servicii secrete, procuratură, judecători, cu infiltrarea presei, a unor universități, a culturii și cercetării și la condamnări politice, la comportamente și decizii neconstituționale ale însăși celor care jură pe Biblie.
Mai nou, tot o formă improvizată este „legitimarea prin ce spune Europa”. La această legitimare presează profitori care nu au contribuit cu ceva la reformele proeuropene, iar dacă sunt puși în situația de a decide nu știu să facă ceva. Ei cer însă Europei să-i ia drept autentici proeuropeni, iar populației îi pretind să se stea smirnă în fața a ceea ce spun funcționari de la Bruxelles, fie ei și de mâna a treia. În loc să facă din valorile europene punctul de sprijin al unei democratizări capabile să reînsuflețească societatea, aceasta cade sub impostori.
2020 a arătat precaritatea umanismului. De pildă, în loc să se rezolve chestiuni sanitare, s-a recurs la un amestec vulgar de considerente medicale și motive politice, care împiedică și acum combaterea pandemiei. S-a ajuns la înlocuirea argumentării în orizontul umanității cu optici de partid, pe fondul unei noi polarizări a societății. Justiția se concepe nu ca valoare în sine, ci ca ceva îndreptat neapărat împotriva cuiva. Se formează curente ba ale “progresismului”, ba ale “conservatorismului”, vindicative, oportuniste și fără viziune, dar vehemente și gata să distrugă sau măcar să împiedice dezvoltarea generală.
Cel mai bun istoric contemporanist al acestor ani, Niall Ferguson, a reluat tema “statului staționar”, pe care Adam Smith îl imputa Chinei secolului al optsprezecelea: stat cu venituri joase pentru cei mai mulți, dominat de o elită coruptă, ce exploatează legi și poziții în administrație în avantajul ei. Doar că, între timp, China s-a schimbat, iar “statele staționare” proliferează în alte părți ale lumii. “Marea degenerare” s-a produs (The Great Degeneration. How Institutions Decay and Economies Die, Allen Lane, London, New York, 2012, p.10), iar economiștii, sociologii, istoricii cei mai calificați o discută.
Între timp s-a petrecut ceea ce se poate numi “marea degradare”. Nu intru aici în amănunte, dar sugerez aspectul cheie.
Max Weber observa, în Etica protestantă și spiritul capitalismului, că ceea ce numim capitalism nu se caracterizează prin avariție, ci prin calcul rațional. Altfel, capitalismul apărea în Orient sau la Veneția; a apărut, însă, cum bine știm, în Anglia, apoi în SUA și Europa.
Au avut loc, desigur, “revoluții conservatoare” în istoria ultimelor decenii. Dar acestea au mărit de fapt cupiditatea, pe fondul prăbușirii aspirației la o societate rațională. Excitarea pentru obiective pe termen scurt a înlocuit preocuparea pentru construcție durabilă. Deja Hannah Arendt argumenta, în Originea totalitarismului, că în societățile europene s-a trecut de la comportamentul persoanelor nutrit de interese comune, la comportamentul de masă axat pe oportunism.
În anii șaptezeci, când eram asistent, ne-a făcut o vizită la catedra de la Universitatea clujeană unul dintre economiștii cei mai prizați în lume – Jean Fourastie. Acesta publicase deja Grand Espoir du XXe-siecle, cu o perspectivă candidă: lumea trece de la “societatea agrară”, la “societatea industrială” și apoi la “societatea serviciilor”, în care oamenii se vor dedica, în sfârșit, culturii, autoeducației, lecturii.
Cu timpul, faptele au fost pe dos. S-a trecut la avariție, nu la cultivare de sine. După 2020, cupiditatea a inundat până și viziunile. Nu faptele contează, cât zvonul plauzibil, nu argumentarea, cât asertarea mediatizată, nu probele, cât reaua credință cu aplomb. Digitalizarea leagă acum lumea în noi conexiuni și creează ușor impresia unei intervenții din exterior, inclusiv în ceea ce părea inexpugnabil – în alegerile democratice. Lumea s-a umplut de conspiraționism, încât mentalitatea “epocii postadevărului”, care se acuză deja, triumfă.
Nu este prima oară în istorie când se prăbușesc siguranțe. În definitiv, siguranța exprimată de Leibniz că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, a fost ruinată de cutremurul de la Lisabona (1755). Siguranța iluminiștilor, că oamenii procedează fundamental rațional, a fost infirmată de Primul Război Mondial și de ceea ce a urmat. Siguranța că economia de piață va fi fără cusururi au risipit-o crizele din 1929 și 2008. Siguranța că democrațiile pacifică societățile a fost pusă la îndoială de alunecarea democrațiilor în dictatură, în perioada interbelică, și, mai nou, de alunecarea unora în formalism. Siguranța că oamenii iau ca limită a luptelor lor viața altor oameni și nu devin bestii a infirmat-o Auschwitz-ul. Siguranța că, odată libere, popoarele vor lua decizii înțelepte au contrazis-o tranzițiile eșuate. Siguranța că lumea se îndreaptă, după 1989, spre societăți ale libertăților, democrației și dreptății se circumstanțiază zi de zi.
Pentru timpul pe care-l trăim, diagnoza „societății nesigure” (vezi A. Marga, Societatea nesigură, Niculescu, București, 2016) s-a confirmat. S-a confirmat și anticiparea că, după 2010, s-a intrat în lume într-o geometrie variabilă a supraputerilor, care controlează soarta oamenilor (Vezi A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). 2020 confirmă din plin ambele anticipări – doar că acum se prăbușesc deodată mai multe siguranțe.
O abordare sistematică este datoare, știm bine, cu rezolvări, măcar în principiu. Ce se poate spune încât 2021 și anii care urmează să aducă totuși o schimbare în bine? Am în vedere două considerente.
Primul este acela că abordări pe fragmente dau soluții fragmentare. Or, deja întregul vieții și societăților are nevoie de examinare și reconstrucție. Este nevoie, în orice caz, de integrarea tehnicilor de stăpânire a evenimenelor deja abundente în abordări reflexive, holiste.
Al doilea considerent este acela că trebuie ieșit din mărginirea de gândire care a ocupat deja terenul. Suntem, istoricește, după un lung efort de a „naturaliza” omul și lumea, ceea ce înseamnă a le aborda științific. Numai că a lua în seamă doar fapte, nu și valori, precum libertatea, responsabilitatea, conștiința, rațiunea, comunitatea, credința, spiritul, face să nu se rezolve probleme, ci să se capituleze în fața lor.
Prăbușirile și nesiguranțele lui 2020 sunt tot atâtea provocări pentru 2021. De ce nu s-ar lărgi perspectiva în cele două direcții – holismul și valorile? În definitiv, nu se poate ajunge la viață cu sens fără a privi mereu ceea ce este ca întreg și fără un idealism al valorilor.
sursa:https://www.cotidianul.ro/provocari-pentru-2021/
În emisiunea Exces de Putere de vineri seara, la Antena 3, s-au prezentat cinci anchete jurnalistice care scot la iveala tunuri de sute de milioane de euro, date în Romania, de când a inceput pandemia de coronavirus. Una dintre anchete, îl vizează pe "Regele pandemiei", asa cum l-au numit jurnalistii de la Recorder pe Adrian Ionel, fostul Director Unifarm.
Peste 25 de milioane de măști de protecție, aproape 3.5 milioane de combinezoane, mii de kit-uri de testare pentru coronavirus și aproape 200 de ventilatoare pentru secțiile AȚI, toate blocate în depozitele Unifarm. Mai exact, marfă în valoare de 800 de milioane de lei, plătite din banii statului. Același stat care a continuat să facă achiziții de milioane, în timp ce depozitele erau pline.
Investigația Recorder a arătat cine este Adrian Ionel, fostul director al Companiei Naționale Unifarm, cel care a ajuns să conducă o companie de importantă strategică, cine a luat cele mai mari felii din miliardul de euro care trebuia să ajute sistemul medical în lupta cu pandemia și ce se ascunde în spatele declarației de avere a omului de afaceri.
Recorder a intrat în decembrie în posesia inventarului Unifarm, care arată că în depozitele companiei se așterne praful pe cantități imense de echipamente medicale care nu mai pot fi valorificate: 26 de milioane de măști, 2,3 milioane de combinezoane, aproape 200 de tone de dezinfectant, peste un milion de mănuși, sute de ventilatoare de terapie intensivă sau de transport.
O parte din această marfă va expira în curând, o parte e de proastă calitate, iar restul este prea scumpă. Unifarm a cumpărat-o cu sume exorbitante, iar legea nu-i permite să vândă la prețuri mai mici. Din acest motiv, niciun spital nu vrea să cumpere de la ei.
Ce s-ar întampla daca Unifarm ar intra în faliment
Unifarm se află, astfel, într-o situație fără ieșire: a primit de la Trezoreria Statului un împrumut de 1,15 miliarde de lei pentru achiziția de echipamente. A cumpărat echipamente scumpe și proaste, așa că a rămas cu ele în depozite și acum nu mai poate returna împrumutul. Fiscul a pus între timp sechestru pe birourile și pe depozitele Unifarm, iar surse din Ministerul Sănătății au spus că se ia în calcul declararea falimentului.
Jurnaliștii Recorder au obținut documente care arată că ministrul Sănătății, conducerea Guvernului și președintele României au fost înștiințați încă din luna aprilie despre situația delicată în care se află Unifarm. După ce, la începutul pandemiei, i-au dat bani pe mână și s-au lăudat cu achizițiile pe care le făcea, politicienii nu vor acum să-și mai asume nicio răspundere pentru dezastrul produs de Adrian Ionel. „A făcut totul de capul lui și va răspunde în fața legii“,a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, pentru Recorder.
Ionel are în acest moment un dosar penal, însă acesta vizează acuzații de șpagă pentru atribuirea unor contracte și nu felul în care a administrat Unifarm. Pentru acest dezastru pur și simplu nu poate fi tras la răspundere.
Compania Națională Unifarm a rămas în pragul falimentului, iar firmele cărora Adrian Ionel le-a împărțit contracte de sute de milioane au rămas cu banii.