sursa:https://www.cotidianul.ro/iohannis-a-anuntat-vaccinarea-anti-coronavirus-va-dura-8-ani-si-4-luni/
sursa:https://www.cotidianul.ro/iohannis-a-anuntat-vaccinarea-anti-coronavirus-va-dura-8-ani-si-4-luni/
sursa:https://www.cotidianul.ro/teodosie-cel-fara-de-frica-vom-face-procesiune-in-portul-tomis/
Un pacient mort de COVID-19 în ultima zi a anului 2020, la Spitalul Floreasca, din Capitală, este de negăsit. Când au mers să-l ia rudele luni de la spital, ia-l de unde nu-i.
O rudă a pacientului decedat a sesizat Poliția, prin apel la 112, că a fost anunțat de reprezentanții Spitalului Floreasca despre decesul unei rude internate, dar la momentul în care au sosit pentru a ridica trupul neînsuflețit, reprezentanții spitalului nu l-au putut elibera.
Medicul Bogdan Oprița, purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, a declarat, la Digi24, că nu exclude să se fi încurcat cadavrele.
„Precizez de la început că în unitate se desfășoară o cercetare administrativă, pentru a vedea cum s-au petrecut exact lucrurile (…). În momentul în care un pacient decedează el primește o brățară de identificare, care se aplică la nivelul încheieturii mâinii și apoi este pus în doi saci de cadavre. Personalul Serviciului de Anatomie Patologică are obligația, în momentul în care predă pacientul decedat familiei, să verifice datele care există în cartea de identitate cu cele de pe brățara de identificare, iar familia trebuie să recunoască decedatul. În această situație, noi am avut pe data de 31 decembrie două persoane care au decedat și una dintre familii a identificat cadavrul și acesta a fost predat firmei de pompe funebre. Acum, noi verificăm să vedem dacă acest cadavru nu a fost recunoscut în mod corect de către familie sau dacă cineva a greșit în momentul în care a predat cadavrul firmei de pompe funebre, pentru că, cel mai probabil, cele două cadavre au fost încurcate”, a spus medicul Oprița.
Ancheta în cazul pacientului a fost preluată, luni, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Cercetările au fost declanșate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu.
În acest caz urmează să se stabilească situația concretă a trupului neînsuflețit.
sursa:https://www.cotidianul.ro/asa-ceva-a-disparut-mortul-de-la-spitalul-floreasca/
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, spune că în România nu se vor face diferențieri între persoanele care se vaccinează și cele care nu se vaccinează.
Întrebat, duminică seara, la B1, dacă autoritățile au în vedere o separare între cele două categorii sau eventual mai multe drepturi pentru cei care se vaccinează, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a spus că nu s-au prevăzut astfel de măsuri în România.
„Alte țări au sau încearcă să implementeze astfel de măsuri. Noi nu prevedem să segregăm sau să diferențiem persoanele vaccinate față de cele nevaccinate. Cel care se vaccinează, în primul rând se protejează pe el și la un număr mare de vaccinați îi protejăm și pe cei din jur. Cel care nu se vaccinează își asumă clar că la un anumit moment se va supune unui risc mult mai mare, acceptă faptul că este expus să facă poate boala în forma mai gravă, să ajungă la spital, poate să rămână cu sechele sau poate chiar să își piardă viața”, a declarat Raed Arafat.
sursa:https://www.cotidianul.ro/arafat-nu-prevedem-sa-segregam-persoanele-nevaccinate/
Ministerul Muncii a aprobat contingentul anual de lucrători migranţi din afara Uniunii Europene pentru anul 2021, de 25.000 de persoane.
Confruntate cu o lipsă acută de forţă de muncă până la debutul crizei, companiile au apelat la „importul“ de forţă de muncă din afara Uniunii Europene, transmite Mediafax.
Guvernul stabileşte anual un plafon de avize de muncă pentru lucrătorii migranţi, plafon care a fost suplimentat în 2018 şi 2019.
Contingentul a fost dublat de la an la an, iar în 2020 a ajuns la 30.000 de avize de muncă.
Ministerul Muncii notează faptul că a scăzut contingentul de lucrători migranţi în 2021 din cauza faptului că în 2020 s-a observat o cerere mai mică de lucrători străini în România.
sursa:https://www.cotidianul.ro/romania-aduce-in-acest-an-25-000-de-muncitori-din-afara-ue/
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că în prima săptămână de guvernare „noua putere a dat deja cinci țepe uriașe românilor” și că, după alegeri, „tot ce era promisiune a devenit agresiune”.
„În prima săptămână de guvernare, noua putere a dat deja cinci țepe uriașe românilor! După alegeri, tot ce era promisiune a devenit agresiune! Guvernul Dreptei își bate joc de 5 milioane de pensionari. Anul trecut, PNL le dădea pensionarilor o majorare de doar 14% înaintea alegerilor și promitea că le va mări pensiile cu diferența până la 40% în 2021. Realitatea lui Cîțu este că pensiile nu vor crește decât din septembrie, cu un procent infim, care nu acoperă majorările de prețuri la alimente, medicamente și utilități. V-au mințit, v-au păcălit”, scrie, luni, pe Facebook, Marcel Ciolacu.
El susține că Guvernul Dreptei sărăcește 5,5 milioane de salariați și umilește peste 215.000 de profesori.
„Veniturile lucrătorilor din sectorul public îngheață în acest an. În sectorul privat, nici vorbă de promisiunea USR <Zero Taxe pe salariul minim>! Vor fi taxe, iar salariul minim crește cu doar 2 lei pe zi, sumă ce nu acoperă nici măcar măștile de protecție. Peste 1,4 milioane salariați sunt trimiși înapoi în sărăcie extremă, sunt lăsați să moară de foame. V-au mințit, v-au păcălit! În ultimul an, v-au spus permanent că vor fi crescute salariile profesorilor, că se va respecta legea și că sunt prevăzuți banii în buget. În august, minciuna a fost demascată: educația nu mai era o prioritate, majorările au fost amânate. Astăzi vin și vă spun că nici în 2021 salariile profesorilor nu vor crește. V-au mințit, v-au păcălit”, adaugă social-democratul.
Totodată, Marcel Ciolacu acuză Executivul că a condamnat IMM-urile și antreprenorii români și că a „călcat în picioare” Justiția.
„Au desființat Start-Up Nation, program de succes pentru mii de companii locale. În plus, de 6 luni, Guvernul promite granturi de investiții între 50.000 și 200.000 euro din fonduri europene pentru IMM-uri din industria alimentară, panificație, auto, energie și construcții. Niciun leu nu a ajuns până acum în conturile vreunei companii mici și mijlocii! V-au mințit, v-au păcălit! Au făcut referendum simultan cu prezidențialele din 2019 pentru ca legile justiției să nu mai poată fi schimbate prin OUG. Acum, chiar înainte de Revelion, pe șest, au dat OUG prin care modifică legile justiției! O adevărată hoție de voturi de la cei care au promis exact contrariul! V-au mințit, v-au păcălit! Guvernarea Țeparilor care mint, fură și taie venituri nu poate scoate România din criză! PNL și USR+ au promis prosperitate, dar le oferă românilor doar austeritate”, conchide președintele PSD.
sursa:https://www.cotidianul.ro/ciolacu-cinci-tepe-date-de-guvern-la-inceput-de-an/
Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenţiei jandarmilor din Piaţa Victoriei la mitingul din 10 august 2018, va fi retras de la conducerea IJJ Prahova și i se vor încredința responsabilități administrative, spune, pentru MEDIAFAX, Dacian Cioloș, după o discuție cu ministrul de Interne, Lucian Bode.
„Am avut o discuție cu domnul Bode, pentru că a apărut și în spațiul public, și colegi din USR PLUS au ridicat întrebări. Am avut o discuție cu domnul Bode și am fost de acord amândoi că în urma a ceea ce s-a întâmplat de 10 august domnul Cazan nu ar mai trebui să aibă responsabilități la comandă operativă, pentru că modul în care s-a acționat atunci ridică probleme chiar și de etică profesională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș.
Laurenţiu Cazan a fost coordonatorul intervenţiei jandarmilor din Piaţa Victoriei la mitingul din 10 august, când au avut loc incidente violente.
MAI a precizat că Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenţiei jandarmilor la mitingul din 10 august, a fost numit la conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Prahova „pentru a asigura continuitatea”. „Privind împuternicirea locotenent-colonelului Laurențiu Cazan la IJJ Prahova, facem următoarele precizări: Decizia a fost luată pentru a asigura continuitatea conducerii acestei unități, ca urmare a trecerii în rezervă a fostului comandant, în baza art. 85, alin 1, lit.b din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare”, menționa MAI.
Laurențiu Cazan a fost detașat la IJJ Prahova și împuternicit pe o perioadă de 6 luni „pe o funcție echivalentă cu cea deținută în cadul Jandarmeriei București”. Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei Române privind această împuternicire a fost semnat în data de 21.12.2020.
sursa:https://www.cotidianul.ro/ciolos-a-primit-capul-sefului-jandarmilor-din-piata-victoriei/
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis luni o avertizare Cod portocaliu şi ninsori pentru zona de munte din cinci judeţe şi o alta Cod galben de precipitaţii mixte pentru 13 judeţe, la munte.
Potrivit ANM, de luni, ora 18:00, până marţi, ora 8:00, pe crestele Carpaţilor Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, va ninge abundent, iar vântul va sufla tare, cu rafale de peste 80-110 km/h, viscolind puternic şi troienind zăpada, determinând scăderea vizibilităţii sub 50 de metri. Astfel, se vor afla sub Cod portocaliu judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj (zona de munte).
În Carpaţii Orientali şi Meridionali va continua să ningă şi pe parcursul zilei de marţi (5 ianuarie), dar în general slab cantitativ.
De asemenea, de luni, ora 14:00, până miercuri, la ora 8:00, va ploua în toată ţara, iar în vestul şi nordul Olteniei, nordul Munteniei şi sudul Banatului se vor acumula cantităţi de apă care vor depăşi local 25 – 35 l/mp şi izolat 40 – 60 l/mp.
La munte vor fi precipitaţii mixte, iar la altitudini de peste 1.700 metri, în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii de Curbură, vor predomina ninsorile, se va depune strat de zăpadă consistent, iar vântul va avea intensificări cu rafale, în general de 60-80 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând scăderea semnificativă a vizibilităţii.
Intensificări ale vântului vor fi şi în Carpaţii Orientali, cu rafale de 60 – 80 km/h, precum şi, local şi temporar, în sudul, estul şi centrul ţării, cu viteze de 45 – 55 km/h.
Se vor afla sub Cod galben judeţele Covasna, Buzău, Braşov, Prahova, Dâmboviţa, Vâlcea, Argeş, Sibiu, Alba, Gorj, Hunedoara, Mehedinţi şi Caraş-Severin.
sursa:https://www.cotidianul.ro/avertizare-anm-pentru-18-judete/
sursa:https://ro.sputnik.md/politics/20210103/33129520/Tabra-Iohannis-primul-razboi-penibil-in-2021-.html
Compania Tarom anunță că timp de două zile suspendă zborurile de pe aeroporturile din România spre și dinspre Marea Britanie.
Măsura a intrat în vigoare și va duce la anularea zborului de luni București-Londra și retur.
„Având în vedere deciziile autorităților, TAROM va supenda operarea zborurilor comerciale spre/dinspre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din/către România, pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 2 zile, începând cu data de 02.01.2021, ora 21:20, conform NOTAM in vigoare. Astfel, zborul din data de 04 ianuarie 2021, București OTP - Londra LHR - București OTP (RO391/2 OTP-LHR-OTP) va fi anulat”, au anunțat reprezentanții Tarom.
Toți pasagerii care au bilete pentru cursa anulată vor putea zbura marți.
„Detalii operare: 05 ianuarie 2021 - RO391 - decolare București, ora locală 12:20 -> sosire Londra, ora locală 14:05. RO392- decolare Londra, ora locală 14:50 -> sosire București, ora locală 20:10. Mesajul de reprotejare pentru cursa din 05 ianuarie 2021 va fi transmis în format electronic, via email, tuturor pasagerilor posesori de bilete pe cursa din 04 ianuarie 2021”, a precizat Tarom.
sursa:https://www.dcnews.ro/tarom-suspenda-zborurile-spre-si-dinspre-marea-britanie_793296.html
Gigi Becali a făcut un pas înapoi, în urmă cu câteva luni, din viaţa publică, iar acum, la început de 2021, patronul FCSB a zis că va continua pe aceeaşi linie.
„Viață publică, nimic! Nici nu știu ce se întâmplă. Nu mă mai interesează! La revedere! Gata. Viață publică înseamnă păcate. Cum ies, cum trebuie să spun ceva, trufie, ori mândrie, ori jignire… Nu mai vreau să fac păcate.”, a declarat Becali, la Antena 3.
„Pentru mine, sărbătoare nu înseamnă că mergem să bem vin, să mâncăm, să ne distrăm și să facem păcate. Nu, tată! Pentru mine, Sărbătoarea înseamnă să fiu și mai strict, și mai credincios să stau și mai mult la biserica și să fac mai multe rugăciuni.
La mine este în fiecare zi sărbătoare. Eu mă bucur numai în Hristos și în Biserică. Sărbătoare pentru mine e în Biserică.”, a mai spus Becali.
În toamna anului trecut, au existat zvonuri potrivit cărora Gigi Becali a avut coronavirus.
sursa:https://www.cotidianul.ro/adio-si-n-am-cuvinte-5/
Un medic de la spitalul Umberto I din Siracuza, vaccinat în urmă cu șase zile la Palermo, a primit test pozitiv pentru Covid 19.
Conform autorității sanitare din provincie, medicul a fost una dintre primele persoane care s-au vaccinat în Italia, scrie La Stampa.
Acum, autoritățile verifică dacă medicul a luat virusul înainte de călătorie, precum și persoanele care au intrat în contact cu doctorița, inclusiv cele aflate la bordul autobuzului cu care a călătorit spre Palermo.
Directorul unei clinici din Roma, Patrizia Laurenti, a declarat că a doua doză a vaccinului este esențială. Practic, fără a doua doză, vaccinul e inutil.
„Acoperirea completă se realizează la cincisprezece zile de la a doua administrare. Anticorpii încep să fie produși chiar și după prima doză, dar pentru a atinge un nivel eficient de protecție, e nevoie de a doua doză, iar după 15 zile există certitudinea aproape totală că suntem protejați de Covid”, a spus Patrizia Laurenti.
Cel mai probabil, medicul din Siracuzei era deja în faza de incubație când a primit prima doză din vaccin.
sursa:https://www.cotidianul.ro/breaking-news-medic-infectat-dupa-ce-a-fost-vaccinat/
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat, în luna ianuarie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,5 miliarde de lei, din care 400 milioane printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4,1 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat, transmiteAgerpres.
La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma, uşor sub cea din decembrie 2020 (4,985 miliarde lei), va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, MFP a programat în data de 7 ianuarie o emisiune de certificate cu discont de 400 milioane de lei, cu scadenţa în 10 ianuarie 2022.
De asemenea, pe parcursul lunii vor avea loc şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (615 milioane de lei în total).
Emisiunile vor fi de 700 de milioane de lei (două emisiuni), 600 milioane de lei (două emisiuni) şi 500 milioane de lei (trei emisiuni).
sursa:https://www.cotidianul.ro/guvernul-meu-face-ce-stie-mai-bine/
Diana Șoșoacă, senatoare AUR, plimbându-se prin România, a găsit persoana pe care ar pune-o în funcția de premier al țării noastre.
Diana Șoșoacă a fost la Mănăstirea Botiza din Maramureș și, după ce a vorbit cu maica stareță de acolo, a zis că pe ea ar vrea-o premier al României.
”Cinci maici au construit ce vedeți aici. Cred că maica stareță ar trebui să fie premierul României. În cinci ani, cinci maici au reușit să construiască aici Raiul pe pământ. Noi, în cinci ani, am reușit să distrugem România și s-o vindem pe bucăți. Fantastic ce văd aici!”, a zis Diana Șoșoacă.
Senatoarea AUR a vrut să o filmeze și pe maica stareță, dar aceasta nu a vrut să apară live pe Facebook. ”Nu vrea să fie filmată, vrea doar să vedeți ce este aici!”, a zis Diana Șoșoacă.
La 1 ianuarie s-a încheiat perioada de tranziție după Brexit. Marea Britanie a ieșit oficial din UE. Tot pe 1 ianuarie a intrat în vigoare, în format provizoriu, Acordul de Cooperare și Comerț UE-Marea Britanie. Este un acord încheiat pe ultima sută de metri, în Ajunul Craciunului, acord care stabilește cadrul viitor de funcţionare la nivel comercial între cele doua părți.
Până la data de 30 septembrie 2021, cetățenii români pot utiliza cartea de identitate pentru a intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. După această dată, intrarea în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va fi posibilă doar în baza pașaportului (simplu electronic sau simplu temporar).
Cetățenii români care se deplasează în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 în scop turistic NU mai pot lucra în Regatul Unit. Printre activitățile permise ca vizitator se numără: vizitarea rudelor sau a prietenilor; desfășurarea de activități de voluntariat care nu depășesc 30 de zile; participarea la cursuri care nu depășesc 30 de zile.
Cine pierde? Cine câștigă?
Pierde în mod clar Marea Britanie, este o lecție dură care trebuia dată restului statelor membre, pentru a nu cocheta vreodată cu ideea părăsirii UE, spun publicațiile pro-europene.
Nu, câștigător este guvernul Boris Johnson, care a reușit în cele din urmă să ducă la bun sfârșit misiunea cu care alegătorii britanici i-au insarcinat pe liderii aleși la referendumul din 2016 – ieșirea din UE. În plus, Johnson a obținut un acord cu UE care va face despărțirea mult mai ușor de suportat. Mai mult, dacă este sa judecăm după condițiile puse de viitorul președinte Joe Biden, încheierea acordului cu UE aproape că garantează încheierea unui acord comercial SUA-Marea Britanie. Apoi, Marea Britanie nici măcar nu trebuie să iasă din UE, câtă vreme nu a fost niciodată cu adevărat total intrată în UE. Cât despre UE, este pentru prima dată când un stat iese din uniune, o dovadă a faptului că această construcție europeană nu este de neocolit.
Toate considerațiile de mai sus ocolesc însă un aspect fundamental – situația democrației – și la fel stau lucrurile și cu alegerea lui Donald Trump, în același an 2016. Brexitul a fost o decizie democratică, luată prin referendum, spun euroscepticii britanici. Donald Trump a fost ales președinte în mod democratic, în alegeri libere și corecte, spun susținătorii săi.
Nu, Brexitul a fost rezultatul pariului catastrofal făcut de premierul David Cameron, care a promis refendumul pentru a-și consolida guvernarea, spun pro-europenii. Apoi, campania pro-Brexit pentru referendum a fost plină de minciuni, la fel ca și campania lui Donald Trump, plină de manipulări pe rețelele sociale. Apoi, în aceleași comentarii ale ”experților” este criticat sistemul electoral american, în care votul Colegiului Electoral bate votul popular, în care alegerile primare aduc în prim-plan politicieni radicali. ”Experții” sugerează apoi trecerea la un sistem cu vot în două tururi, care să permită un front național împotriva oricărui partid antisistem, populist sau nu pe placul „elitelor”. Iar când aceste argumente nu sunt suficiente, apare acuzația supremă – totul a fost influențat de serviciile ruse, chineze, nord-coreene, iraniene, etc. Însă toate aceste critici dispar ca prin minune atunci când rezultatul scrutinului este favorabil ”elitelor” – atunci democrația este sănătoasa, iar Rusia și China nu avut vreo interferență. Cu alte cuvinte, democrația începe să se reducă la repetarea repetarea votului până când alegătorii votează „cum trebuie”.
Victoria democrației în fața birocrației
Britanicii nu au mai tolerat ca birocrații europeni să facă legea la ei acasă, scrie Giullaume Bigot, directorul IPAG Business School din Paris, autor al volumului Populofobia, guvernarea elitelor pentru elite, într-un articol publicat de Valeurs Actuelles, după încheiarea acordului comercial UE-Marea Britanie.
”În 2016, europeniștii ne-au promis o catastrofă. Însă nu a fost o catastrofă, ci un acord de 1.200 de pagini care finalizează Brexitul. În afară de un compromis asupra pescuitului și de cooperarea în materie de poliție și justiție, aceste „Brexit deal” menține accesul Marii Britanii la piața europeană, fără taxe vamale și fără cote. Este un acord mai degrabă favorabil Londrei. Proiectul lui Boris Johnson de a crea un Singapore pe Tamisa ar trebui să ajungă însă la un compromis cu Europa, pentru că UE ar putea, în teorie, să impună Londrei niște reguli anti-dumping pe care Bruxelles-ul nu ar îndrăzni, spre exemplu, să le aplice niciodată Chinei.
Pentru europeniști, Regatul Unit nu va ieși din UE cu capul sus, pentru că nu va putea încheia acorduri la fel de bune cu terții. Însă Londra a reușit deja să încheie acorduri comerciale preferențiale cu o bună parte din cele 77 state de care era legată prin intermediul UE. Europenii se mai felicită că acordul încheiat cu Londra exclude serviciile financiare. Pierzându-și pașaportul financiar, City-ul londonez nu va mai avea acces direct la banii de pe continent. Numai că trebuie să spunem că investitorii europeni ar putea avea pe mai departe nevoie de serviciile oferite de centrul financiar londonez, unic prin dimensiunea și concentrarea sa. De altfel, acordurile sectoriale de recunoaștere reciprocă a tranzacțiilor sunt gata să intre in vigoare. În acest domeniu, nu ar trebui să se schimbe nimic sau aproape nimic.
Nefiind total intrată în UE, Marea Britanie nici nu va trebui să părăsească cu totul UE. Pentru că nu a adoptat moneda euro și pentru că nu a renunțat la granițe, Regatul Unit nu trebui să se schimbe fundamental după acest divort englezesc. Nu același lucru se poate spune despre UE. Este pentru prima dată când un stat membru abandonează construcția europeană, o dovadă că aceasta nu este ineluctabilă.
Clasele noastre conducătoare au fost atât de convinse că UE oferă un orizont indispensabil, încât le-au trebuit patru ani pentru a digera realitatea Brexitului. Atitudinea aduce aminte de acele personaje din desene animate care, ajunse deasupra unei prăpastii, nu cad imediat, ci doar după ce își dau seama că nu mai au nimic sub picioare.
Bruxellesul și cele 27 de guverne ale statelor membre s-au obișnuit atat de mult să considere că votul alegătorilor este o cantitate neglijabilă, încât au sperat până la final că Londra nu va ține cont de votul britanicilor la referendum.
Europeniștii au repetat că votul pentru iesirea din UE a fost o eroare și că referendumul a fost strâns, cu doar 51,9% pentru Brexit. Însă este o majoritate comparabilă cu cea obținută de tratatul de la Maastricht (51,04%) – cel care a a provocat dezastrul industrial al Franței, provocat de euro. Iar europeniștii nu amintesc nici de majoritatea (54,6%) obținută în 2005 (la referendumul în care a fost respinsă în Franța Constițutia Europeană) de apărătorii democrației în fața despotismului ”luminat” bruxellez.
Europeniștii au uitat că nimic din istoria recentă a Regatului Unit nu arăta că elitele engleze s-ar teme de votul universal. Spre deosebire de birocrații francezi, liderii britanici nu și-au trădat poporul nici în 1940 și nici în secolul 21”, scrie Guillaume Bigot.
Ce prevede Acordul UE-Marea Britanie
Cum arată dezastrul Brexitului despre care avertizau liderii pro-europeni? Acest „dezastru” are forma unui acord, cel mai amplu acord bilateral comercial semnat de fiecare dintre părţi, care acoperă schimburi comerciale în valoare de 747 miliarde de euro, respectiv 668 miliarde de lire sterline, la nivelul anului 2019. Prin obţinerea acestui acord, Uniunea Europeană şi Marea Britanie au reuşit să evite implicarea termenilor comerciali stabiliţi de Organizaţia Mondială a Comerţului pentru desfăşurarea viitoare a relaţiei comerciale dintre cele două părţi, scrie Agrepres, citând Deutsche Welle.
Potrivit prevederilor înţelegerii, Uniunea Europeană oferă fostului său stat membru un acces, fără precedent, fără taxe vamale sau cote la piaţa sa imensă de 450 de milioane de consumatori.
Această deschidere, însă, va fi însoţită de condiţii stricte: companiile de dincolo de Canalul Mânecii vor trebui să se conformeze unui set de reguli în materie de mediu, de drepturi în muncă şi de fiscalitate pentru a evita orice procedură de dumping. Garanţii există, de asemenea, şi în materie de ajutoare de stat. Există stipulat, în termenii acordului, un mecanism care permite celor două părţi să activeze rapid contramăsuri, precum taxe vamale, în caz de divergenţe asupra acestor norme, scriu Reuters, AFP şi DPA.
În pofida ponderii sale economice reduse, accesul pescarilor europeni la apele britanice a reprezentat unul dintre cele mai spinoase puncte cheie ale discuţiilor, din cauza importanţei politice şi sociale a sectorului în mai multe state membre, printre care Franţa, Olanda, Danemarca sau Irlanda. Acordul prevede o perioadă de tranziţie până în iunie 2026, la finalul căreia pescarii europeni vor renunţa la 25% din cota lor, care se ridică anual la 650 de milioane de euro. Accesul în apele britanice va fi apoi renegociat anual.
Tratatul recunoaşte explicit că investiţiile şi comerţul au nevoie de condiţii pentru „o concurenţă deschisă şi corectă”. În ceea ce priveşte serviciile financiare cele două părţi se angajează „să stabilească un climat favorabil pentru dezvoltarea comerţului şi investiţiilor”, potrivit documentului. Textul include anexe detaliate pe teme precum pescuitul, comerţul cu vin, medicamente, produse chimice etc.
În context, executivul european a avansat o „Rezervă de ajustare la Brexit”, dotată cu 5 miliarde de euro, care să sprijine contracararea consecinţelor economice şi sociale răsfrânte în cele mai afectate sectoare de ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2021. Această rezervă are scopul de a ajuta companiile şi sectoarele afectate, îndeosebi pescuitul, şi va include sprijin pentru crearea de locuri de muncă şi formare profesională, potrivit comunicatului Comisiei Europene, citat de agenţiile de presă. Banii vor fi folosiţi şi pentru a acorda asistenţă administraţiilor publice în ceea ce priveşte modul de funcţionare a controalelor vamale, la frontieră, sanitare şi fitosanitare şi pentru a garanta servicii esenţiale cetăţenilor şi companiilor afectate. Rezerva de ajustare la Brexit va acoperi cheltuielile în fiecare stat membru timp de 30 de luni şi se va distribui în două tranşe: mare parte a fondurilor vor fi deblocate prin prefinanţări în 2021, iar sumele vor fi calculate pe baza impactului asupra economiei fiecărui stat membru, ţinând cont de gradul de integrare economică cu Regatul Unit, inclusiv comerţul cu bunuri şi servicii şi efectele negative asupra sectorului pescuitului în UE; o tranşă mai mică de ajutor suplimentar va fi repartizată în 2024, în cazul în care cheltuielile reale depăşesc alocarea iniţială.
sursa:https://www.cotidianul.ro/victoria-democratiei-in-fata-eurocratilor/