Semnal de alarmă tras de Cozmin Gușă pe pagina sa de socializare. Analistul politic atrage atenția asupra faptului că unele dintre cele mai profitabile active din economie ar putea fi privatizate ieftin/gratis.
Gușă face această remarcă bazându-se pe două analize realizate de Petrișor Peiu și Adrian Cîciu, specialiști care analizează „JOCUL EXTERN PERICULOS, EXECUTAT DE GUVERN SUB TUTELĂ AMERICANĂ, DAR CU COORDONARE GERMANĂ: INTERDICȚIA DE A COOPERA CU CHINA ȘI OBLIGATIVITATEA DE A PRIVATIZA IEFTIN/GRATIS CELE MAI PROFITABILE ACTIVE DIN ECONOMIE.“
În postare, Cozmin Gușă mai scrie despre „PSD și AUR AR TREBUI SĂ PREGĂTEASCĂ GREVA PARLAMENTARĂ!“ și spune:
„(…) Cei doi analiști economici sintetizează în mod complementar postura extrem de periculoasă în care ne aflăm, coordonându-ne politica internă după DICTATELE VENITE PE AXA BERLIN-WASHINGTON, dictate ce ascund strict interesele economice ale corporațiilor transnaționale, ce-au decis să se ÎNDESTULEZE din România, care trebuie să le ofere nu doar piața internă de consum, ci și activele profitabile din economie cum ar fi HIDROELECTRICA, TRANSGAZ, ROMGAZ, PORTUL CONSTANȚA, AEROPORTUL HENRI COANDĂ, etc., șmecherii de tipul CÎȚU-ISAR vrând să introducă și CEC-ul pe această listă.
Situația este criminală pentru noi, în actualele condiții de criză, când nu doar prețul acestor active poate fi lesne mult subevaluat, dar prin CLEȘTELE DATORIILOR EXTERNE CONTRACTATE ÎN AVALANȘĂ de Guvernele LuCOVID – CÎȚU, li se oferă CORPORATIȘTILOR și pârghia necesară pentru a ne obliga la aceste privatizări păguboase.
Este bine că analiști profesioniști și responsabili, precum PEIU, CÂCIU sau puțini alții, avertizează despre asta, va fi însă total insuficient pentru descurajare. Fără a enumera azi alte demersuri civico-politice, spun direct că abia pe această motivație a privatizărilor rapide și păguboase, OPOZIȚIA DIN PSD și AUR ar putea lua în calcul chiar GREVA PARLAMENTARĂ, CA MĂSURĂ DURĂ PENTRU BLOCAREA INTENȚIILOR ANTINAȚIONALE ALE COALIȚIEI MAJORITARE.
Pentru ca să vă lămuriți cât de gravă e situația și cât de înaintate demersurile, vă invit să lecturați argumentele celor două analize, din care spicuiesc câte ceva:
PETRIȘOR PEIU (spotmedia):
„Nu vi s-a părut ciudat că, la final de 2020, Ursula von der Leyen (președintele Comisiei Europene) și Angela Merkel, cancelarul Germaniei (aflată la președinția rotativă a Consiliului UE) au încheiat un tratat istoric cu China, în timp ce guvernul de la București se afla în plin proces de închidere a porților pentru chinezi ? Rând pe rând, guvernul României a refuzat tehnologia chinezească pentru sistemul 5G, s-a retras de la negocierile cu chinezii pentru reactoarele de la Cernavodă și a anulat licitațiile pentru trenuri câștigate de chinezi. În vreme ce Germania accelera negocierile cu China. Oare la București a fost cineva întrebat despre poziția față de acordul UE-China ? Sau oare știa ceva cineva de la București despre acordul plănuit ? Nu cumva ne-am trezit, precum în 2019, când încercam să oprim conducta Nord Stream II, iar Germania tocmai accelera construirea conductei ? Oare Berlinul nu a aflat că la București are cei mai apropiați auto-declarați aliați din Uniunea Europeană?”
ADRIAN CÂCIU (cristoiublog):
„Să spui că vânzarea (chiar și pe bursa) a unor pachete minoritare de acțiuni aparținând unor companii de stat(strategice sau nu) nu este privatizare este o minciună sfruntată. Dincolo de minciună, arată o necunoaștere crasă a legislației naționale în materie de privatizare, legislație care include diminuarea participației statului prin vânzarea de acțiuni pe piețele de capital.
Este de netolerat ca un ministru să mintă și mai ales să dea de înțeles ca nu cunoaște legislația in materie. Am fost implicat in privatizarea a peste 700 de companii românești! Din această perspectivă îi spun pe această cale ministrului Popescu că manipulează ridicol populația într-o zonă din care nu a înțeles mai nimic.
(…) Îl provoc pe ministru Popescu sa spună public dacă guvernul are un „TO DO LIST” de la Bruxelles privind vânzarea unor pachete de actiuni la companii strategice precum: Hidroelectrica, Transgaz(devenită importanta pentru că există BRUA), Portul Constanța, Tarom, Romgaz etc.? Să prezinte public si din ce țări provin investitorii interesati precum si numele companiilor.
Și să recunoască că CEC Bank nu e pe acea listă dar se dorește din piața internă ca ea sa fie listată vândută! „