Poveste incredibilă de viață în comuna cu populație majoritar ruteană Rona de Sus, județul Maramureș, acolo unde mai multe măicuțe au luat viața de la capăt după ce, efectiv, ajunseseră sub cerul liber. Mărturii emoționante.
Slujitoarele lui Hristos au fost date afară din mănăstire: iată povestea de viață tristă dar, paradoxal, cu un final fericit, pentru trei călugărițe care au găsit înțelegere, sprijin și ajutor la Mihai Lauruc, președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România cu sediul la Sighetu Marmației.
Povestea lor poate fi considerată una de film, fiind persecutate și alungate din Mănăstirea la ridicarea căreia au muncit douăzeci de ani, ele aflându-se după aceea în situația dramatică de a sta sub cerul liber, cu câțiva copii fără părinți, pe care măicuțele îi luaseră să îi îngrijească și să-i crească în Mănăstire. Totul a pornit de la bani. Măicuțele voiau ca banii strânși la slujbele din Mănăstire să fie folosiți pentru activitățile filantropice ala Mănăstirii, dar conducerea Vicariatului Ortodox Ucrainean de care aparținea Mănăstirea voia ca banii să fie la dispoziția Vicariatului.
Maica stareță Maria povestește că, la ora 4 dimineața, mascații au venit la mănăstire și o oră mai târziu au spart poarta și au încuiat clopotnița, ca să nu poată fit trase clopotele pentru alarmarea sătenilor.
”Eu, măicuțele și copiii am fost cu scoși în stradă: 3 măicuțe și 4 copii. O fetiță, cea mai mică, avea doi ani. Au venit mascații cu două dube și trebuia să plecăm de la mănăstire forțat”, povestește maica stareță Maria.
Acest lucru se întâmpla în 2016. Ajutorul a venit la cel pe care măicuțele îl compară chiar cu un tată, domnul Mihai Lauruc, președintele URSR.
Despre el, măicuța Maria spune că le-a ajutat ca și cum ar fi fost copiii lui, le-a pus la dispoziție o casă de locuit mobilată cu toate cele necesare, le întreține și le ajută să ducă de mâncare la bătrânii nevoiași din sat, care nu mai au pe nimeni.
În prezent la Rona de Sus se află în construcție biserica unei viitoare Mănăstiri Ortodoxe Carpato-Ruse, o mănăstire de călugărițe, unde primele viețuitoare vor fi tocmai măicuțele salvate de către Mihai Lauruc.
Printre proiectele filantropice ale viitoarei Mănăstiri se numără construirea unei case pentru bătrâni, chilii pentru măicuțe, o casă pentru copii orfani, o zonă de agrement pentru copii, o mini grădină zoologică, precum și o mini stațiune balneară, cu un centru de recuperare balneo-climatică, tratamente cu apă sărată și cu plante, realizate sub coordonarea unor medici specialiști. Serviciile vor fi accesibile tuturor oamenilor, indiferent de veniturile lor, sau chiar fără venituri.
Din complexul mănăstiresc mai fac parte o pistă pentru avioane ușoare și un heliport.
Într-adevăr, este vorba de o Mănăstire unică în România.
Mai mult, atunci când s-a săpat la fundația bisericii Mănăstirii, în subsolul respectiv, exact în mijlocul bisericii, s-au descoperit trei izvoare cu apă de cea mai bună calitate.
Toate izvorăsc, ca un semn divin, de la Răsărit. Măicuțele spun că se roagă pentru toată lumea și din România și din afara ei, dar și pentru președintele Rusiei Vladimir Putin, și pentru Prea Fericitul Patriarh Kirill.
Ele declară că ar dori ca să primească binecuvântarea Patriarhului Kirill, pentru că “este un om sfânt, bun și cu frică de Dumnezeu”.
Ce-i cer măicuțele, în rugăciunile lor, de la Dumnezeu pentru președintele Vladimir Putin și pentru Patriarhul Kirill ?
”Să le dea Dumnezeu multă sănătate, bucurie, fericire și putere de muncă. Ne rugăm mai departe pentru ei”, a spus măicuța Ilișca.
Biserica din Sighet: ucraineană sau ruteană? O problemă controversată
Situație dificilă în Sighetu Marmației, Maramureș, acolo unde unii credincioși care se declară ruteni afirmă că li s-a luat abuziv biserica din Sighet, cu complicitatea autorităților române.
Profesorul Marius Semeniuc, director al Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România, susține că această afirmație nu este câtuși de puțin lipsită de adevăr, ”un adevăr controversat, dureros și foarte bine ascuns de ochii publicului larg, chiar indezirabil în cadrul discursului academic din țara noastră”.
Acesta a amintit de anul 1948, când prin decretul nr. 358 din data de 1 decembrie 1948, autoritățile române de atunci au scos în afara legii Biserica Greco-Catolică, tot patrimoniul ei trecând în administrarea Bisericii Ortodoxe Române.
”Toate bisericile rutene din Maramureș, inclusiv biserica ruteană din centrul Sighetului, peste noapte, au devenit biserici ortodoxe ucrainene, adică vicariatul greco-catolic rutean din România s-a transformat în vicariatul ortodox ucrainean din România, o structură nefirească în corpul Bisericii Ortodoxe Române”, spune Semeniuc.